Autori: O. Krishevich, V. Peretyachenko

Interpretare și clarificare de scop

Clasa sistemului: sistem electrodinamic deschis guvernat de legi clasice. Mediu: mediu de cuplaj și limită, nu o sursă consumabilă. Validare în prim-plan: lucru în etapă TRL; nicio afirmație publică de performanță în acest document. Declanșare de divulgare: detaliile de implementare sunt dezvăluite doar prin căi de verificare independentă. Terminologie: dispozitivul este un sistem de conversie (transducție) energetică; „generator” este folosit în sens de denumire de brevet/industrie și nu implică crearea de energie.

Clasificarea Dovezilor

Acest document constituie dovezi de validare a regimului de funcționare.

Procedurile, măsurătorile și metodologiile descrise aici sunt destinate exclusiv:

• confirmării existenței regimurilor de funcționare repetabile,
• evaluării stabilității regimului în condiții de laborator controlate,
• verificării comportamentului limitat și excluderii interpretărilor liniare triviale.

Acest protocol nu reprezintă o validare a performanței și nu stabilește balanța energetică, eficiența sau capacitatea de ieșire.

Toate concluziile legate de performanță sunt amânate explicit pentru etapele ulterioare de validare și sunt supuse unor protocoale independente de măsurare integrată a puterii și a parametrilor termici.

Limită Explicită a Afirmațiilor Neformulate

Prezentul protocol exclude în mod explicit următoarele interpretări și afirmații:

• obținerea unui câștig energetic net sau amplificarea energiei;
• funcționare auto-susținută sau generare autonomă de energie;
• eficiență mai mare decât unitatea;
• mediul sau mediul ambiant ca sursă de energie;
• înlocuirea măsurătorilor calorimetrice sau a măsurătorilor integrate de putere;
• concluzii derivate exclusiv din date de osciloscop sau analiză spectrală.

Orice interpretare care depășește existența, stabilitatea și repetabilitatea regimului se află în afara domeniului acestui document și este considerată invalidă în absența unei verificări dedicate și independente.

De unde provine energia (fără mituri)

Acest sistem nu se bazează pe combustibil, nu extrage energie „din aer”, nu pretinde funcționare peste-unitate și nu pretinde crearea de energie. Nicio sursă de energie consumabilă nu este introdusă dincolo de interacțiunea sistemului cu mediul său ca sistem electrodinamic deschis sub electrodinamica clasică. În termeni ingineriști strâns definiți, sistemul este o arhitectură de conversie (transducție) energetică care livrează putere electrică prin închiderea balanței de energie externe măsurate a unui sistem electrodinamic deschis. În electrodinamica clasică, o „sursă” nu este definită ca un combustibil sau rezervor, ci ca balanța de energie externă completă a unui sistem deschis. Pentru sisteme care operează în regimuri rezonante neliniare cu circulație internă și feedback, schimbul de energie trebuie contabilizat nu doar prin intrări prin fire, ci și prin interacțiuni electromagnetice de limită. Portul (2) este introdus ca un termen de interfață de limită operațională folosit pentru a închide balanța energetică. Reprezintă schimbul de energie mediat de limită peste limita sistemului așa cum este descris de teorema Poynting și nu trebuie interpretat ca o sursă discretă de energie, o afirmație de generator sau o baterie secundară. Termenul „extern” se referă la schimbul de energie care are loc peste limita sistemului (extern în raport cu limita sistemului), nu la o sursă externă identificată. Modelele liniare intrare-ieșire eșuează în acest context deoarece ignoră circulația internă de energie și feedback-ul stabilizat în fază. În astfel de regimuri, puterea de ieșire utilă este susținută prin menținerea unei balanțe de energie stabile, nu prin intrare directă continuă prin fire proporțională cu ieșirea. Detaliile de implementare, parametrii interni și soluțiile constructive sunt tratate ca know-how protejat și sunt intenționat excluse din acest document. Verificarea este efectuată folosind formate inginerești standard: validare modul sigilat și divulgare controlată sub NDA. În ambele formate, un laborator independent măsoară intrările și ieșirile externe cu propria sa instrumentație și aplică controale pentru a exclude căile de cuplaj parazit. Divulgarea detaliilor specifice implementării este condiționată de finalizarea validării și jaloanelor de certificare.

0. Statusul documentului, reproductibilitate și limite ale afirmațiilor

Acest document este un raport de verificare inginerească. Scopul său este să definească comportamentul energetic verificabil, să formalizeze balanța energetică și să specifice un protocol de testare metrologică independentă. Documentul nu pretinde statutul unei publicații academice complete cu design deschis reproductibil: o parte din implementarea constructivă constituie know-how și este protejată de un portofoliu de brevete. Verificarea independentă este necesară în două formate acceptabile:

• Divulgare controlată (sub NDA): un laborator independent primește acces la noduri critice selectate strict în scopuri de verificare.
• Validare modul sigilat: un modul integrat (inclusiv elemente de interfață (2), dacă sunt inseparabile tehnologic) este furnizat sigilat, iar toate măsurătorile sunt efectuate de o parte independentă folosind propriul echipament.

Aceste formate sunt standard pentru verificarea inginerească atunci când detaliile de implementare sunt protejate. Sistemul nu este tratat ca o „cutie neagră” în sens evaluativ: verificarea este metrologică și se bazează pe cantități măsurate, instrumente documentate, incertitudine și teste de control obligatorii care exclud căile de energie parazită.

Statusul metodologiei sub modul sigilat

Acest document definește parametri măsurabili, criterii de acceptare și condiții de testare. Pentru configurațiile furnizate în formatul modul sigilat, metoda de testare poate include elemente protejate ca know-how. În acest caz, raportul de testare conține o descriere a cantităților măsurate, instrumentelor de măsurare utilizate, condițiilor de testare și criteriilor de acceptare, dar nu conține o descriere completă a designului intern sau implementarea interfeței de limită asociate cu Portul (2). Focusul verificării este strict metrologic: cantități măsurabile, incertitudine și teste de control — nu divulgarea construcției interne. Absența divulgării complete a designului modulului sigilat nu afectează validitatea rezultatelor testelor, cu condiția ca toate criteriile definite în Secțiunea 9 a acestui document să fie îndeplinite.

0.1 Limite metodologice și limitări interpretative

Acest document este o specificație inginerească pentru verificarea comportamentului energetic al sistemului și nu afirmă natura fizică a schimbului de energie mediat de limită contabilizat prin Portul (2) în Modul B. În particular:

• Documentul nu pretinde că schimbul de energie mediat de limită contabilizat prin portul (2) este cauzat de un câmp fizic, interacțiune sau parametru de mediu specific (E, H, T, ρ, etc.).
• Documentul nu presupune existența unei interacțiuni fundamentale noi sau a unei violări a legilor cunoscute ale fizicii.
• Documentul nu solicită părții verificatoare să recunoască niciun mecanism de generare a energiei dincolo de balanța energetică măsurată experimental.

Portul (2) este introdus exclusiv ca o desemnare inginerească operațională a unei interfețe de limită prin care o contribuție energetică reproductibilă este observată în condiții de testare controlate și este testată împotriva — și nu trebuie să fie atribuibilă — următoarelor categorii:

• intrare prin fire (portul (1)),
• elemente interne de stocare a energiei,
• recircularea pierderilor proprii ale sistemului,
• căi parazite cunoscute (conductive, bazate pe rețea sau radiofrecvență), inclusiv căi de returnare neurmărite, artefacte de ecranare/împământare și erori de referință de măsurare.

Determinarea naturii fizice a acestei contribuții este în afara scopului acestei specificații și aparține unei etape separate de cercetare fundamentală, care nu este subiectul certificării sau verificării de investiții.

1. Definiții și balanță energetică

1.1 Definiții și balanța energetică a sistemului

Sistemul VENDOR este descris prin teorema Poynting și analiza standard a energiei circuitului ca un sistem deschis cu schimb de energie externă prin porturi și interfețe de limită definite.

1.1.1 Portul (1): Interfață energetică prin fire

Puterea activă medie la portul (1) este măsurată ca: \[ P_{\mathrm{elec,avg}} = \frac{1}{T}\int_{0}^{T} v_{\mathrm{ext}}(t)\, i_{\mathrm{ext}}(t)\, dt, \] unde măsurarea include toate căile de curent de returnare, conductorii de referință, ecranările și ansamblurile de cabluri asociate cu portul (1).

1.1.2 Portul (2): Interfață de cuplaj de limită (interfață de instalare)

Notă de definiție: În acest document, „Portul (2)” denotă o clasă de limită/interfață pentru schimbul de energie peste limita sistemului (cuplaj dependent de instalare), nu o cerință pentru un conector electric dedicat. Portul (2) este un termen de interfață de limită operațională introdus pentru a închide balanța energetică a unui sistem electrodinamic deschis. Nu reprezintă o afirmație de sursă de energie. În schimb, contabilizează schimbul de energie mediat de limită care are loc prin dispozitive de instalare și condiții electromagnetice de limită. Reprezentarea formală a schimbului mediat de limită este exprimată prin fluxul Poynting: \[ P_{\mathrm{field,avg}} = \oint_{\partial V} \langle \mathbf{S} \rangle \cdot d\mathbf{A}, \qquad \mathbf{S} = \mathbf{E} \times \mathbf{H}. \] Notă metrologică: în această specificație, contribuția de limită asociată cu Portul (2) este reprezentată în formă clasică prin teorema Poynting; cu toate acestea, în cadrul protocolului practic poate fi determinată operațional ca reziduu al balanței energetice măsurate, supus testelor de control obligatorii și limitelor de incertitudine (Secțiunea 9.2.2). Aceasta este o abordare inginerească standard când integrarea directă a fluxului de câmp apropiat nu este practică pentru sistemele impulsive. Natura fizică a schimbului de energie asociat cu Portul (2) este în afara scopului acestui document și este abordată exclusiv prin verificare metrologică. Nu se fac presupuneri a priori cu privire la purtătorul său fizic sau mecanismul de interacțiune subiacent. Notă importantă de contabilizare: Portul (2) este o interfață de contabilizare operațională, nu neapărat un conector fizic instrumentat direct. Reprezintă contribuția mediată de limită necesară pentru a închide balanța energetică măsurată conform testelor de control specificate în Secțiunea 9. Portul (2) nu trebuie interpretat ca un artefact de contabilizare doar internă. În particular, termenul de limită nu este redus la:

• recirculare internă de energie,
• reutilizarea pierderilor radiative sau reactive proprii ale sistemului,
• ieșire aparentă cauzată exclusiv de deregulare sau descărcare tranzitorie a energiei stocate,
• artefacte de măsurare datorate căilor de returnare neurmărite, împământării, ecranării sau conductorilor de referință.

Modificările capacităților/inductanțelor de limită pot afecta regimul de operare și sunt tratate ca condiții de regim; ele nu sunt, prin ele însele, o afirmație de sursă externă de energie. Orice energie care părăsește sistemul și nu este returnată printr-o interfață externă explicit definită este atribuită lui \(P_{\mathrm{loss,avg}}\). Astfel, Portul (2) reprezintă un termen de balanță energetică externă mediat de limită definit exclusiv pe bază experimentală, fără presupuneri cu privire la originea sa fizică, și introdus doar pentru a asigura o balanță energetică completă și necontradictorie a sistemului deschis.

1.1.3 Cantități interne

• \(P_{\mathrm{load,avg}}\) — putere utilă livrată la sarcină.
• \(P_{\mathrm{loss,avg}}\) — pierderi totale (termice, dielectrice, radiative etc.).
• \(E_{\mathrm{buf}},\; P_{\mathrm{buf,avg}} = \left\langle \frac{dE_{\mathrm{buf}}}{dt} \right\rangle\) — energia și puterea tamponului intern (dacă este prezent).
• \(U_{\mathrm{circ,max}}\) — energia maximă recuperabilă stocată în câmpuri/circuite circulante (limită superioară estimată din \(L,\; C,\; V_{\mathrm{peak}},\; I_{\mathrm{peak}}\)).

1.1.4 Balanța completă

Balanța completă a puterilor medii: \[ P_{\mathrm{elec,avg}} + P_{\mathrm{field,avg}} = P_{\mathrm{loss,avg}} + P_{\mathrm{load,avg}} + P_{\mathrm{buf,avg}}. \] În stare staționară cu privire la tampon: \[ P_{\mathrm{elec,avg}} + P_{\mathrm{field,avg}} = P_{\mathrm{loss,avg}} + P_{\mathrm{load,avg}}. \] Criteriul „nu este o bancă de putere”: în orice mod de operare autonom revendicat, trebuie să se verifice: \[ \int_{0}^{T} P_{\mathrm{load}}\, dt \gg \left|\Delta E_{\mathrm{buf}}\right| + U_{\mathrm{circ,max}} \] cu control simultan al \(P_{\mathrm{elec,avg}} \approx 0\). În aceste condiții, energia livrată susținută trebuie atribuită unui termen de limită externă conform clasificării protocolului (Portul (2)), mai degrabă decât stocării interne, cu condiția ca toate controalele de excludere să fie satisfăcute. Notă: \(U_{\mathrm{circ,max}}\) reprezintă limita superioară absolută a energiei de câmp intern recuperabile în orice moment și, prin urmare, limitează orice explicație posibilă bazată pe stocare.

1.2 De ce analiza liniară duce la concluzii false

Un argument tipic al criticilor: „Câtă putere poate fi extrasă din câmpul electrostatic al Pământului? Calculul arată \(P \sim 10^{-12}\ \mathrm{A/m^2} \times \text{aria}\), ceea ce este neglijabil. Prin urmare, sistemul este imposibil.” Această critică răspunde la întrebarea: „Poate câmpul atmosferic global să alimenteze direct o sarcină utilă prin conductivitatea aerului?” Dar sistemul pune o întrebare diferită: „Care este balanța externă totală necesară \(P_{\mathrm{in,avg}}\) pentru a susține un regim cu circulație internă și pentru a livra putere la sarcină în condiții controlate?” Acestea sunt probleme diferite. Criticul modelează implicit mediul ca o sursă directă de putere, în timp ce în modelul corect fluxurile interne (inclusiv feedback-ul) sunt o redistribuire a energiei în cadrul dispozitivului și nu formează o intrare externă suplimentară. Balanța externă este definită complet de: \[ P_{\mathrm{in,avg}} = P_{\mathrm{loss,avg}} + P_{\mathrm{load,avg}} + P_{\mathrm{buf,avg}} \] (în stare staționară, ultimul termen \(\to 0\)).

2. Circuite rezonante LC: Energie și matematică

2.1 Circuit LC ideal fără pierderi

Într-un circuit LC ideal (fără rezistență), sarcina și curentul oscilează: \[ \omega_{0}=\frac{1}{\sqrt{LC}}, \qquad f_{0}=\frac{1}{2\pi\sqrt{LC}} \] \[ q(t)=q_{0}\cos(\omega_{0}t), \qquad i(t)=\frac{dq}{dt}=-q_{0}\omega_{0}\sin(\omega_{0}t) \] Energia condensatorului și bobinei: \[ U_{C}(t)=\frac{q(t)^{2}}{2C}, \qquad U_{L}(t)=\frac{1}{2}L\,i(t)^{2} \] Energia totală stocată rămâne constantă: \[ U_{\mathrm{tot}}=U_{C}+U_{L}=\frac{q_{0}^{2}}{2C}=\mathrm{const} \] Semnificație fizică: energia se transferă periodic între câmpul electric al condensatorului și câmpul magnetic al bobinei la frecvența \(f_{0}\). Notă despre semn și fază: semnul în expresia pentru \(i(t)\) depinde de direcția curentului aleasă; relevant fizic sunt amplitudinea și defazajul de \(\pi/2\) între \(q(t)\) și \(i(t)\).

2.2 Circuit RLC real cu pierderi și tensiune externă

În realitate, pierderile sunt prezente și sunt modelate printr-o rezistență echivalentă \(R\): \[ \frac{d^{2}q}{dt^{2}}+\frac{R}{L}\frac{dq}{dt}+\frac{q}{LC}=\frac{1}{L}v_{\mathrm{drive}}(t) \] unde \(v_{\mathrm{drive}}(t)\) este tensiunea de excitare externă (într-un circuit practic, este formată de portul \(v_{\mathrm{ext}}(t)\) prin topologia de conexiune corespunzătoare). Pentru un regim slab amortizat \(\left(R \ll \sqrt{\frac{L}{C}}\right)\), energia se descompune aproximativ exponențial: \[ U(t)\approx U_{0}\exp\!\left(-\frac{t}{\tau}\right), \qquad \tau \approx \frac{2L}{R} \] Factorul de calitate (factorul Q) determină rata de descompunere și eficiența energetică: \[ Q \equiv 2\pi \times \frac{\text{energie stocată}}{\text{pierderi pe ciclu}}=\frac{\omega_{0}L}{R}\approx \pi f_{0}\tau \] Un \(Q\) ridicat înseamnă descompunere lentă: energia circulă de multe ori înainte de a fi complet disipată.

2.3 Structura spectrală a puterii instantanee

Într-un circuit LC, curentul și tensiunea oscilează la frecvența rezonantă fundamentală \(f_{0}\): \[ i(t)=i_{0}\cos(\omega_{0}t), \qquad v_{C}(t)=V_{0}\sin(\omega_{0}t) \] Energia la fiecare moment: \[ U_{C}(t)=\frac{1}{2}C V_{0}^{2}\sin^{2}(\omega_{0}t) =\frac{C V_{0}^{2}}{4}\left[1-\cos(2\omega_{0}t)\right] \] \[ U_{L}(t)=\frac{1}{2}L i_{0}^{2}\cos^{2}(\omega_{0}t) =\frac{L i_{0}^{2}}{4}\left[1+\cos(2\omega_{0}t)\right] \] Curentul și tensiunea au frecvența fundamentală \(f_{0}\), în timp ce energia instantanee conține o componentă DC și o componentă la frecvența dublată \(2f_{0}\). Semnificație pentru circuite cuplate: În circuite cuplate, transferul de energie este determinat de puterea instantanee \(p(t)=v(t)i(t)\); pentru componente armonice \(v \sim \sin(\omega_{0}t)\), \(i \sim \cos(\omega_{0}t)\), produsul lor conține componente la \(0\) și \(2\omega_{0}\). Prin urmare, când se analizează puterea și pierderile într-un rezonator, este esențial să se țină cont de componenta la \(2f_{0}\), chiar dacă curenții/fluxurile sunt dominate de \(f_{0}\).

2.4 Condiții pentru inițierea și susținerea oscilațiilor într-un sistem cu feedback și canale disipative

Pentru a inițializa oscilațiile într-un sistem cu feedback, energia livrată circuitului prin portul (1) pe o perioadă \(T\) trebuie să depășească pierderile: \[ E_{\mathrm{ext,in}}(T) > E_{\mathrm{loss}}(T) + E_{\mathrm{load}}(T) \qquad \text{(fază de pornire)} \] unde \(E_{\mathrm{ext,in}}(T)\equiv \int_{0}^{T} p_{\mathrm{ext}}(t)\, dt\). În stare staționară (ciclu limită): \[ E_{\mathrm{ext,in}}(T)=E_{\mathrm{loss}}(T)+E_{\mathrm{load}}(T) \] În acest regim, amplitudinea se stabilizează la un nivel determinat de neliniaritățile sistemului (descărcător, saturație, diode de străpungere). Acest lucru este descris în Secțiunea 7.

3. Arhitectura generatorului VENDOR

3.1 Componentele sistemului

Conform brevetului WO2024209235A1:

• Interfață energetică bazată pe port / nod de inițiere mod (1) — un port bidirecțional definit fizic prin care se efectuează schimbul de energie bazat pe port în timpul pornirii și în funcționarea în stare staționară. Într-o implementare practică, portul (1) poate fi conectat la un tampon de baterie prin BMS, permițând atât livrarea de energie în sistem, cât și recepția energiei pentru reîncărcare când există flux invers (recuperare).
• Element de stocare nod de descărcare (3) — un condensator încărcat de la portul (1).
• Descărcătoare multiple (14, 15, 16) — descărcătoare corona cu tensiuni de străpungere și caracteristici spectrale diferite.
• Înfășurarea primară (4) a transformatorului (5).
• Înfășurarea secundară (7) + condensator (8) — formând un circuit rezonant LC.
• Cale de feedback (cale de cuplaj internă) — returnează o parte din energia din circuitul rezonant la elementul de stocare (3), permițând redistribuirea energiei și susținerea unui regim auto-oscilant.
• Etapa de extracție la ieșire (conform brevetului) — transferă energie la sarcină (13) printr-o topologie de extracție izolată.

3.2 Secvența de operare

Faza 1: Încărcarea elementului de stocare

Prin portul (1), puterea externă \(P_{\mathrm{ext}}\) este livrată, încărcând condensatorul (3) la o tensiune care depășește tensiunea de străpungere a unuia sau mai multor descărcătoare.

Faza 2: Descărcarea și impulsul în primar

Descărcătorul se străpunge; condensatorul (3) se descarcă rapid prin înfășurarea primară (4). Apare un impuls de curent cu un \(di/dt\) ridicat, determinat de capacitatea \(C_{3}\), inductanțele parazite și dinamica de descărcare a descărcătorului. Acest impuls induce o tensiune pe înfășurarea secundară (7) prin cuplaj magnetic de transformator.

Faza 3: Oscilația rezonantă a circuitului secundar

Înfășurarea secundară (7) împreună cu condensatorul (8) formează un circuit LC. Tensiunea indusă excită acest circuit, iar cu un factor de calitate ridicat \(Q\), circuitul oscilează pentru multe cicluri. Câmpul magnetic al transformatorului poartă aceste oscilații.

Faza 4: Feedback și dinamica regimului

O parte din energia din circuitul secundar (prin calea de cuplaj internă) curge în elementul de stocare (3). Acest feedback:

• servește ca un mecanism de feedback pozitiv pentru susținerea regimului,
• oferă redistribuirea energiei între elementul de stocare și rezonator,
• menține sistemul într-un regim de ciclu limită (vezi Secțiunea 7).

În termeni bazați pe porturi, feedback-ul formează o cale de transfer de energie internă de la circuitul oscilant la elementul de stocare, modificând relațiile de fază și condițiile de excitare, dar fără a adăuga energie externă dincolo de balanța externă totală definită de intrările măsurate și termenii de limită. În funcționarea în stare staționară, balanța externă totală compensează pierderile \(P_{\mathrm{loss}}\) și puterea de ieșire utilă \(P_{\mathrm{load}}\) în conformitate cu formula de balanță dată în Secțiunea 1.1.

Faza 5: Extracția puterii la sarcină

Etapa de extracție la ieșire transferă energie la sarcină. Sarcina primește putere \(P_{\mathrm{load}}\), iar magnitudinea sa se reflectă într-o reducere a factorului de calitate general \(Q_{\mathrm{tot}}\) și o creștere a influxului de energie externă totală necesar \(P_{\mathrm{in,avg}}\), așa cum este descris în Secțiunea 6.3.

3.3 Rolul descărcătoarelor multiple și stabilitatea spectrală

Descărcătoarele au tensiuni de străpungere și caracteristici spectrale diferite, decalate în frecvență. Scop ingineresc:

• Când condițiile de operare se modifică (umiditate, temperatură, micro-goluri datorate eroziunii), un descărcător poate pierde caracteristicile optime.
• Alt descărcător cu o tensiune de străpungere vecină se activează apoi și susține regimul.
• Acțiunea colectivă reduce sensibilitatea la deriva parametrică.
• Aceasta este o redundanță inginerească, nu un mecanism „magic”.

Stabilitatea regimului ca proprietate arhitecturală: O structură cu descărcătoare multiple cu praguri suprapuse și dinamică de conductivitate implementează „stabilitatea regimului”: sistemul păstrează condițiile de excitare ale rezonatorului sub deriva parametrilor de descărcare (umiditate, eroziune, micro-geometrie) prin comutarea canalului de descărcare activ, fără a schimba principiul balanței externe \[ P_{\mathrm{ext,avg}} = P_{\mathrm{loss,avg}} + P_{\mathrm{load,avg}} + P_{\mathrm{buf,avg}}. \]

4. Descărcarea corona ca element neliniar adaptiv

4.1 Fizica descărcării corona

Descărcarea corona apare când intensitatea câmpului electric local în apropierea unui electrod atinge valori suficiente pentru a ioniza gazul; pragul este determinat de geometrie (raza de curbură), presiune, compoziția gazului și regimul de operare (corona vs. streamer). Mecanism de ionizare:

• Un gradient ridicat de câmp electric ionizează moleculele de aer în vecinătatea vârfului electrodului.
• Se formează un nor de plasmă slab ionizată.
• Plasma prezintă o conductivitate efectivă \(\sigma(t,E)\), care depinde de intensitatea câmpului electric și timp.
• Această conductivitate este neliniară și nestabilă.

Descărcarea corona generează curenți impulsivi cu o densitate spectrală în bandă largă, în funcție de geometria electrodului, parametrii gazului și regimul de descărcare (corona vs. streamer). Conductivitatea neliniară afectează zgomotul de fază, condițiile de excitare a rezonatorului și stabilitatea regimului.

4.2 Adaptivitatea regimului

Descărcătoare corona multiple conectate în paralel cu tensiuni de străpungere diferite formează un sistem adaptiv:

• La niveluri scăzute de câmp, unele descărcătoare rămân în stare de ionizare slabă.
• La niveluri mai ridicate de câmp, alte descărcătoare se declanșează și atrag curentul.
• Regimul general rămâne stabil pe o gamă largă de condiții.

5. Mediul ambiental ca condiții de limită și factor de reproductibilitate

5.1 Influența parametrilor de mediu

Parametrii electrici ai atmosferei (conductivitate \(\sigma\), umiditate, presiune, temperatură) afectează:

• Praguri de străpungere și tranziții de regim — pentru intervale uniforme, o dependență de tip Paschen \(U_{\mathrm{br}} = f(pd)\) servește ca referință; cu toate acestea, pentru electrozi ascuțiți, amplificarea câmpului local și condițiile de emisie devin decisive.
• Stabilitatea descărcării corona — caracteristicile spectrale ale impulsului depind de presiune și compoziția gazului; umiditatea poate modifica semnificativ pragurile de străpungere și stabilitatea descărcării.
• Pierderi parazite — pierderi dielectrice în aer, scurgeri peste suprafețe contaminate și curenți induși.

5.2 Rol în protocoalele de testare

În VENDOR, atmosfera este considerată exclusiv ca mediu de lucru și de limită pentru procesele de descărcare, nu ca sursă de energie. Protocoalele de verificare independentă trebuie:

• Să înregistreze și să controleze parametrii de mediu (\(P, T, RH\)).
• Să evalueze sensibilitatea regimului la variațiile lor în cadrul protocolului (Secțiunea 9.5).

În scopuri de reproductibilitate, aceste influențe sunt tratate ca sensibilități de regim măsurabile experimental, nu ca explicații a priori ale sursei de energie.

6. Factorul de calitate și balanța energetică în sistemele rezonante cu sarcină

6.1 Factorul Q și pierderile de putere într-un rezonator

Pentru un rezonator cu energie stocată \(U\) și frecvență unghiulară \(\omega_{0}\), puterea disipată în pierderile interne este: \[ P_{0} = \frac{\omega_{0} U}{Q_{0}} \] unde \(Q_{0}\) este factorul de calitate echivalent fără sarcină, incluzând toate canalele disipative: \[ \frac{1}{Q_{0}} = \frac{1}{Q_{R}} + \frac{1}{Q_{C}} + \frac{1}{Q_{\mathrm{rad}}} \] Aici, \(Q_{R}\) corespunde pierderilor ohmice, \(Q_{C}\) pierderilor dielectrice, iar \(Q_{\mathrm{rad}}\) pierderilor radiative.

6.2 Sarcina ca canal de disipare suplimentar

Când o sarcină este conectată (etapa de extracție), sarcina interacționează cu câmpul electromagnetic al rezonatorului și acționează ca un canal suplimentar pentru extracția energiei din rezonator (cu energia fiind convertită în lucru util la sarcină). Aceasta este echivalentă cu introducerea unui factor de calitate al sarcinii: \[ Q_{L} = \frac{\omega_{0} U}{P_{\mathrm{load}}} \] Factorul de calitate total al sistemului este: \[ \frac{1}{Q_{\mathrm{tot}}} = \frac{1}{Q_{0}} + \frac{1}{Q_{L}} \]

6.3 Puterea externă necesară în prezența sarcinii

Pentru a menține un nivel specificat de energie stocată \(U\) în rezonator cu o sarcină conectată, este necesară compensarea pierderilor totale și extracția energiei la sarcină. Puterea externă medie totală corespunzătoare este definită ca: \[ P_{\mathrm{in,avg}} = \frac{\omega_{0} U}{Q_{\mathrm{tot}}}, \qquad P_{\mathrm{in,avg}} \equiv P_{\mathrm{elec,avg}} + P_{\mathrm{field,avg}}. \] O creștere a puterii de sarcină utilă \(P_{\mathrm{load}}\) este echivalentă cu o reducere a factorului de calitate total \(Q_{\mathrm{tot}}\) și necesită o creștere a influxului de energie externă totală \(P_{\mathrm{in,avg}}\). Contribuția la \(P_{\mathrm{in,avg}}\) poate proveni fie din canalul bazat pe port prin fire, fie din termenul de limită (câmp), în funcție de regimul de operare și configurația cuplajului electrodinamic al sistemului cu mediul său. Astfel, o creștere a sarcinii nu necesită neapărat o creștere a puterii portului prin fire \(P_{\mathrm{elec}}\); necesită o creștere a balanței externe totale, așa cum este determinată de contabilitatea completă a energiei sistemului.

6.4 Nivelul energiei stocate ca parametru de design

Nivelul energiei stocate \(U\) în rezonator este determinat de designul tehnic: \[ U = \frac{1}{2} C_{8} V_{8}^{2} = \frac{1}{2} L_{7} I_{7}^{2} \] unde \(C_{8}\) și \(L_{7}\) sunt parametri de circuit. Creșterea \(U\) necesită fie creșterea tensiunii \(V_{8}\) (cu cerințe stricte de izolație), fie creșterea inductanței (mai multe spire, construcție fizică mai mare). Acesta nu este un grad de libertate independent pentru creșterea puterii de ieșire. Nivelul \(U\) și puterea externă necesară \(P_{\mathrm{in,avg}}\) sunt legate prin relația dată în Secțiunea 6.3.

7. Dinamica neliniară și regimul de ciclu limită

7.1 Sisteme închise cu feedback pozitiv

Ecuația pentru un sistem rezonant închis cu feedback: \[ \frac{dx}{dt} = f(x) + k \cdot g(x) \] unde:

• \(f(x)\) — dinamica naturală (pierderi, amortizare),
• \(g(x)\) — semnal de feedback,
• \(k\) — coeficient de cuplaj.

Comportamentul sistemului:

• \(k = 0\) (fără feedback): traiectoria converge la echilibru (oscilațiile se descompun exponențial).
• \(k\) mic: amortizarea este încetinită.
• \(k\) critic: sistemul intră într-un ciclu limită — un regim periodic cu amplitudine și frecvență fixe.

Semnificația fizică a vectorului de stare: În contextul VENDOR, vectorul de stare \(x\) poate include: tensiunea pe elementul de stocare \(V_{3}\), curenții înfășurărilor, faza și amplitudinea regimului rezonant în circuitul secundar, parametrii efectivi de descărcare (conductivitate echivalentă \(\sigma(t,E)\)) și starea de încărcare a tamponului (SoC).

7.2 Ciclu limită și balanță energetică

În ciclul limită, sistemul își auto-reglează amplitudinea astfel încât energia furnizată prin portul (1) pe o perioadă \(T\) să fie egală cu energia pierdută și livrată la sarcină: \[ E_{\mathrm{ext}}(T) = E_{\mathrm{loss}}(T) + E_{\mathrm{load}}(T) \] unde \[ E_{\mathrm{ext}}(T) \equiv \int_{0}^{T} v_{\mathrm{ext}}(t)\, i_{\mathrm{ext}}(t)\, dt. \] Când un tampon de baterie este prezent prin BMS, cantitatea \(E_{\mathrm{ext}}(T)\) este interpretată ca fluxul total de energie prin portul (1), mai degrabă decât ca o descărcare unidirecțională a bateriei. În stare staționară (\(P_{\mathrm{buf,avg}} \approx 0\)), intervalele de reîncărcare parțială a tamponului sunt posibile datorită redistribuirii interne de energie și căilor de recuperare, fără a încălca balanța energetică generală \[ P_{\mathrm{ext,avg}} = P_{\mathrm{loss,avg}} + P_{\mathrm{load,avg}}. \] Amplitudinea nici nu crește, nici nu scade — sistemul rezidă la un punct de echilibru pe planul fazelor. Acest lucru nu încalcă legea conservării energiei; este pur și simplu un punct de operare stabil unde intrarea de energie este echilibrată de cheltuirea energiei.

7.3 Rolul neliniarităților în VENDOR

Elementele neliniare (descărcătoare, saturația transformatorului, diodele de străpungere) servesc la:

• limitarea amplitudinii — prevenind creșterea exponențială a tensiunilor,
• sincronizarea regimului — fixarea frecvenței și fazei,
• adaptarea la sarcină — modificările în \(Q_{L}\) duc la modificări de amplitudine, în timp ce regimul rămâne stabil.

8. Balanța energetică în funcționarea în stare staționară: Formulare strictă

8.1 Balanța completă de putere

În stare staționară (ciclu limită), pentru întregul sistem (mediat pe intervalul \(T\)): \[ P_{\mathrm{ext,avg}} = P_{\mathrm{Joule,avg}} + P_{\mathrm{dielectric,avg}} + P_{\mathrm{radiation,avg}} + P_{\mathrm{erosion,avg}} + P_{\mathrm{load,avg}} + P_{\mathrm{buf,avg}} \] sau, în formă compactă: \[ P_{\mathrm{ext,avg}} = P_{\mathrm{loss,avg}} + P_{\mathrm{load,avg}} + P_{\mathrm{buf,avg}} \] unde \[ P_{\mathrm{loss}} = P_{\mathrm{Joule}} + P_{\mathrm{diel}} + P_{\mathrm{rad}} + P_{\mathrm{erosion}} + \ldots \] este puterea totală de pierdere, și \[ P_{\mathrm{buf,avg}} = \left\langle \frac{dE_{\mathrm{buf}}}{dt} \right\rangle \] este puterea medie a tamponului. În stare staționară în raport cu SoC, \(P_{\mathrm{buf,avg}} \approx 0\), deci: \[ P_{\mathrm{ext,avg}} = P_{\mathrm{loss,avg}} + P_{\mathrm{load,avg}}. \] Partea stângă reprezintă energia care intră prin portul (1) și alte intrări externe (inclusiv termenii de limită definiți în această specificație). Partea dreaptă reprezintă toate canalele de cheltuire a energiei și tamponare.

8.2 Controlul intrărilor parazite în protocolul de testare

Protocolul de testare trebuie să includă măsuri pentru controlul cuplajelor parazite (mecanice, termice, electromagnetice) și pentru evaluarea contribuțiilor lor. Obiectivul este de a demonstra că balanța măsurată \[ P_{\mathrm{ext,avg}} \approx P_{\mathrm{load,avg}} + P_{\mathrm{loss,avg}} + P_{\mathrm{buf,avg}} \] este păstrată sub variația controlată a condițiilor externe și nu poate fi explicată prin intrări parazite. Un protocol detaliat este furnizat în Secțiunea 9.

9. Protocol de verificare metrologică

Analiza teoretică arată că arhitectura VENDOR este fizic consistentă în cadrul electrodinamicii clasice. Verificarea finală necesită validare de laborator independentă.

9.1 Clasificarea sitului de testare și criteriile low-EM

Pentru a exclude interpretările legate de „recoltare 50/60 Hz”, situl de testare trebuie caracterizat cantitativ.

9.1.1 Metrica fondului de rețea (50/60 Hz)

Metrica măsurabilă \(B_{50}\) este definită ca amplitudinea densității fluxului magnetic la 50/60 Hz (și \(B_{150}\) la a 3-a armonică) într-un punct de control, măsurată folosind o buclă de inducție calibrată și un analizor de spectru / înregistrator FFT. Este stabilit un criteriu prag low-EM:

• \(B_{50}\) și \(B_{150}\) la situl de testare nu trebuie să depășească 1% din nivelul „urban” de referință, măsurat folosind același set de echipamente într-un laborator urban tipic (sit de referință), la aceeași înălțime și cu aceeași orientare a buclei.

Notă: valoarea de referință poate fi înregistrată înainte de testare, cu jurnalele de calibrare păstrate.

9.1.2 Calificarea sitului și înregistrarea infrastructurii de rețea

Situl de testare trebuie să satisfacă simultan:

• calificarea sitului bazată pe fondul măsurat \(B_{50}\) / \(B_{150}\) și cartografiere; distanța față de infrastructura de rețea este înregistrată, dar acceptarea este determinată de criteriile low-EM și scanările de câmp mai degrabă decât de o rază fixă;
• absența cablurilor electrice subterane necontabilizate sau transformatoare în raza identificată prin scanarea preliminară a \(B_{50}\), confirmată prin cartografierea sitului și jurnalele de instrumentație.

9.2 Testul principal: Balanța energetică

9.2.1 Cantități măsurate

În timpul testării, următoarele cantități mediate în timp sunt determinate: \[ P_{\mathrm{elec,avg}} = \frac{1}{T}\int_{0}^{T} v_{\mathrm{ext}}(t)\, i_{\mathrm{ext}}(t)\, dt \] — puterea electrică medie prin fire la portul (1), inclusiv toate căile de returnare și referință. \[ P_{\mathrm{buf,avg}} = \left\langle \frac{dE_{\mathrm{buf}}}{dt} \right\rangle \] — rata medie de schimbare a energiei tamponului intern, determinată prin audit energetic la bornele tamponului și/sau estimare independentă a stării de încărcare (SoC). \[ P_{\mathrm{load,avg}} = \frac{1}{T}\int_{0}^{T} v_{\mathrm{out}}(t)\, i_{\mathrm{out}}(t)\, dt \] — puterea activă medie livrată la sarcină. \[ P_{\mathrm{loss,avg}} \] — puterea medie de pierdere, determinată prin balanță termică și/sau calorimetrică, inclusiv punctele fierbinți locale și disiparea totală de căldură.

9.2.1.1 Cerințe pentru echipamentul de măsurare și „metoda bornelor externe (cutie neagră)”

Deoarece sistemul operează cu forme de undă nesinusoidale, impulsive, măsurătorile de putere trebuie efectuate folosind instrumentație și metode demonstrabil potrivite pentru regimuri tranzitorii în bandă largă. Obiectivul este obținerea puterii active metrologic defensabile pe bornele externe fără a necesita acces la noduri interne. (a) Abordări de măsurare permise (alegeți una sau combinați):

1. Metoda analizorului de putere în bandă largă (dacă capacitatea instrumentului este demonstrată pentru clasa de forme de undă măsurată), sau
2. Metoda bazată pe osciloscop folosind achiziție simultană de tensiune și curent cu sonde calibrate și procesare documentată a puterii instantanee \(p(t)=v(t)\cdot i(t)\).

(b) Criterii de adecvare (obligatoriu):

• Metoda selectată trebuie să demonstreze suficientă bandă de trecere, eșantionare și gamă dinamică pentru a reprezenta formele de undă măsurate fără aliasing sau saturare front-end.
• Lanțul de măsurare trebuie să includă funcții de transfer ale sondelor documentate (magnitudine și fază unde este aplicabil) sau date de calibrare de la producător suficiente pentru a delimita erorile de amplitudine și fază în domeniul de frecvență care contribuie material la puterea activă.
• Deskew / alinierea în timp între canalele de tensiune și curent este obligatorie, cu o procedură documentată și incertitudine temporală reziduală rezultată.
• Laboratorul trebuie să furnizeze un buget de incertitudine de măsurare pentru \(P_{\mathrm{elec,avg}}\) și \(P_{\mathrm{load,avg}}\) consistent cu incertitudinea generală a balanței energetice definită în acest protocol.

(c) Constrângerea doar pe bornele externe („cutie neagră”) (protecție IP): Toate măsurătorile electrice sunt efectuate exclusiv pe bornele externe:

• Bornele portului (1), inclusiv toate căile de returnare, ecranările și conductorii de referință;
• Bornele de ieșire/sarcină.

Conectarea sondelor la noduri interne, trasee PCB, terminale de componente sau puncte de măsurare interne nu este necesară și nu este permisă conform regulilor de protecție IP ale acestui protocol. (d) Controale anti-artefact: Partea verificatoare trebuie să documenteze măsurile pentru a exclude căile de returnare ascunse și erorile de referință (împământări, ecranări, șasiu, cabluri auxiliare, căi de împământare ale instrumentației) și trebuie să efectueze verificări de control specificate în Secțiunea 9 pentru a demonstra integritatea măsurării. (e) Cerințe de calibrare și incertitudine: Instrumentele de măsurare a puterii electrice trebuie calibrate cel puțin o dată la 12 luni. Măsurătorile de temperatură trebuie efectuate folosind senzori cu o precizie nu mai proastă de ±0.5 °C, calibrați cel puțin o dată la 6 luni. Incertitudinea extinsă a balanței energetice este luată ca: \[ \delta_{A} = 5\% \qquad (k = 2), \] corespunzătoare incertitudinii combinate a măsurătorilor electrice, termice și de energie stocată. Notă: Pentru testele de putere redusă (\(P_{\mathrm{load,avg}} < 50\,\mathrm{W}\)), laboratorul poate specifica o limită de incertitudine mai strictă sau justifica aplicabilitatea \(\delta_A\).

9.2.2 Ecuația balanței energetice

În toate regimurile de operare, balanța energetică mediată trebuie să se verifice: \[ P_{\mathrm{elec,avg}} + P_{\mathrm{field,avg}} \approx P_{\mathrm{loss,avg}} + P_{\mathrm{load,avg}} + P_{\mathrm{buf,avg}}. \] Notă importantă de contabilizare: Descompunerea în \(P_{\mathrm{elec,avg}}\) și \(P_{\mathrm{field,avg}}\) este o descompunere de contabilizare a balanței externe totale, nu o afirmație a două surse independente sau aditive. Reprezintă o partiționare metrologică a schimbului de energie peste diferite tipuri de interfață (prin fire vs. mediată de limită), ambele contribuind la balanța externă totală a sistemului deschis. Măsurarea directă a integralei fluxului vectorului Poynting \[ \oint \langle \mathbf{S} \rangle \cdot d\mathbf{A} \] într-un sistem impulsiv de câmp apropiat este o sarcină metrologică complexă. Prin urmare, \(P_{\mathrm{field,avg}}\) poate fi determinat ca termenul rezidual al balanței energetice, supus testelor de control obligatorii listate în Secțiunile 9.2.3–9.2.7.

9.2.3 Controlul stocării ascunse de energie („testul de stres energetic + inspecție negativă”)

Deoarece Solicitantul nu dezvăluie topologia circuitului, nomenclatura componentelor (BOM) sau detaliile de implementare schematice (know-how protejat), verificarea că dispozitivul nu conține surse ascunse de energie stocată (baterii, celule primare, celule de combustibil, supercondensatoare sau echivalente) trebuie efectuată folosind un protocol în două etape: Etapa A — Testul de stres energetic (cerință de durată) Dispozitivul trebuie să opereze continuu sub o sarcină definită cu ieșire stabilă astfel încât energia livrată \(E_{\mathrm{out}}\) să depășească o limită superioară conservatoare asupra oricărei energii interne stocate plauzibile care ar putea încăpea fizic în volumul dispozitivului. \[ E_{\mathrm{out}}=\int_{0}^{T_{\mathrm{test}}} P_{\mathrm{load}}(t)\,dt \] Durata minimă de testare \(T_{\mathrm{test}}\) trebuie aleasă astfel încât: \[ E_{\mathrm{out}} \ge K_{\mathrm{safety}}\cdot E_{\mathrm{max,storage}} \] unde:

• \(E_{\mathrm{max,storage}}\) este o estimare superioară conservatoare a energiei maxime stocate fizic plauzibile în volumul sigilat, bazată pe limite stabilite de densitate energetică volumetrică a tehnologiilor de stocare cunoscute (celule primare, celule reîncărcabile, supercondensatoare, cartușe de combustibil etc.).
• \(K_{\mathrm{safety}}\) este un factor de siguranță (recomandat \(K_{\mathrm{safety}}\ge 2\), cu excepția cazului în care laboratorul justifică o valoare mai mare).

Discreția laboratorului (clauză anti-dispută): Laboratorul verificator definește și documentează \(E_{\mathrm{max,storage}}\) folosind limite industriale conservatoare și publică baza ca parte a raportului de testare. Protocolul nu impune o singură valoare de chimie pentru a evita disputele asupra maximelor de piață. Criteriu de succes (Etapa A): Dispozitivul completează \(T_{\mathrm{test}}\) fără o scădere susținută a puterii de sarcină livrate care ar fi consistentă cu epuizarea unei surse interne de stocare, și cu cerințele de neutralitate a tamponului din Secțiunea 9. Definiție de stabilitate: Laboratorul trebuie să predefinească și să documenteze o metrică de stabilitate obiectivă pentru „nicio scădere susținută” (de ex. bandă de derivă permisă și fereastră minimă de durată), adecvată pentru sarcina și incertitudinea de măsurare selectate, și să o aplice consistent pe parcursul testului. Notă: \(T_{\mathrm{test}}\) nu trebuie să fie mai mică decât constantele de timp termice și de tampon caracteristice ale sistemului și, în orice caz, nu mai puțin de câteva ore pentru niveluri de putere peste \(P_{\mathrm{min}}\), cu excepția cazului în care se justifică altfel. Etapa B — Inspecție negativă (verificare post-test fără divulgare IP) Imediat după Etapa A, dispozitivul trebuie să fie supus inspecției negative pentru a confirma absența surselor de energie stocată interzise. Metode de inspecție permise (alegeți una):

1. Deschiderea asistată a carcasei în condiții controlate, sau
2. Inspecție cu raze X / CT unde deschiderea nu este posibilă (de ex. turnat complet).

Limitarea scopului de inspecție (protecție IP):

• Inspectorul este autorizat doar să caute incluziuni interzise: baterii/celule primare, cartușe de combustibil, stive electrochimice, bănci de supercondensatoare, module ascunse de putere sau alte subsisteme de energie stocată.
• Solicitantul poate elimina marcajele componentelor, poate folosi turnare opacă și poate aplica capace de protecție ansamblurilor PCB.

Acțiuni interzise (anti-spionaj):

• Nicio inginerie inversă: nicio urmărire sau documentare a topologiei PCB, nicio măsurare a valorilor R/L/C, nicio încercare de a dizolva sau îndepărta compușii de protecție, nicio solicitare de BOM sau scheme.
• Foto/video este limitat la unghiuri suficiente pentru a confirma absența stocării interzise de energie (documentare de ansamblu). Fotografia macro sau imagistica destinată să capteze rutarea PCB, detalii de plasare a componentelor sau geometria înfășurărilor este interzisă.

Limitări X-ray/CT:

• Interpretarea imaginilor este limitată la identificarea structurilor caracteristice dispozitivelor de energie stocată (geometrii de celule, rulouri/stive de electrozi, volume de electrolit, cutii de supercondensatoare etc.).
• Analiza pentru reconstruirea straturilor PCB, rutarea traseelor sau construcției interne dincolo de scopul inspecției negative nu este permisă.

Regulă de verdict: Dacă Etapa A este satisfăcută și Etapa B nu dezvăluie surse de energie stocată interzise, ipoteza „baterie/stocare ascunsă” este considerată falsificată fără divulgarea schemei interne sau nomenclaturii componentelor.

9.2.4 Excluderea intrărilor de energie prin fire și parazite

În modul de testare autonom, următoarele condiții trebuie îndeplinite:

• intrarea prin fire prin portul (1) este suprimată și măsurată: \[ P_{\mathrm{elec,avg}} \le \varepsilon_{\mathrm{elec}}; \]
• nicio cale ascunsă sau necontabilizată prin fire, inclusiv împământări, ecranări, linii de semnal și referință;
• absența injecției active de putere wireless confirmată prin monitorizare spectrală independentă pe un interval definit de laborator adecvat sitului și clasei dispozitivului, cu rezultate incluse în raportul de testare.

9.2.5 Statusul termenului rezidual de energie \(P_{\mathrm{field,avg}}\)

Determinarea \(P_{\mathrm{field,avg}}\) ca termen rezidual al balanței energetice nu constituie dovadă a unei interacțiuni fizice noi. \(P_{\mathrm{field,avg}}\) trebuie interpretat ca o contribuție de limită a cărei natură fizică este în afara scopului acestei specificații inginerești și este subiect de cercetare fundamentală separată. Orice energie care părăsește sistemul și nu este returnată printr-o interfață externă definită este atribuită lui \(P_{\mathrm{loss,avg}}\) și nu poate fi inclusă în \(P_{\mathrm{field,avg}}\).

9.2.6 Clasificarea modurilor de operare

Modul A (intrare prin fire): \[ \left| P_{\mathrm{elec,avg}} – \left(P_{\mathrm{loss,avg}} + P_{\mathrm{load,avg}} + P_{\mathrm{buf,avg}}\right) \right| \le \delta_{A}. \] Modul B (operare mediată de limită clasificată prin Portul (2)): Toate următoarele condiții trebuie satisfăcute simultan:

• \(P_{\mathrm{elec,avg}} \le \varepsilon_{\mathrm{elec}}\);
• \(\left|P_{\mathrm{buf,avg}}\right| \le \varepsilon_{\mathrm{buf}}\);
• \(P_{\mathrm{load,avg}} \ge P_{\mathrm{min}}\);
• testele de control din Secțiunile 9.2.3–9.2.7 finalizate cu succes.

În acest caz: \[ P_{\mathrm{field,avg}} \approx P_{\mathrm{loss,avg}} + P_{\mathrm{load,avg}}. \]

9.2.7 Valori numerice ale toleranțelor

Parametru	Valoare
\(\delta_{A}\)	5 %
\(\varepsilon_{\mathrm{elec}}\)	≤ 1 % din \(P_{\mathrm{load,avg}}\)
\(\varepsilon_{\mathrm{buf}}\)	≤ 0.5 % din \(E_{\mathrm{buf,max}}\) pe \(T_{\mathrm{test}}\)
\(P_{\mathrm{min}}\)	10 W

9.3 Caracteristici rezonante

Frecvență rezonantă: \[ f_{0}^{\mathrm{meas}} = \arg\max_{f} \left| \mathrm{FFT}\{i_{2}(t)\} \right| \] Așteptare: \[ \left| f_{0}^{\mathrm{meas}} – \frac{1}{2\pi\sqrt{L_{7}C_{8}}} \right| < 10\%. \] Factor Q: \[ Q_{\mathrm{meas}} = \frac{f_{0}^{\mathrm{meas}}}{\Delta f_{3\mathrm{dB}}}, \] unde \(\Delta f_{3\mathrm{dB}}\) este lățimea de bandă la nivelul −3 dB.

9.4 Verificarea sarcinii prin factorul de calitate

\(Q_{\mathrm{tot}}\) este măsurat pentru diferite valori de rezistență de sarcină \(R_{L}\): \[ \frac{1}{Q_{\mathrm{tot}}} = \frac{1}{Q_{0}} + \frac{1}{Q_{L}}, \qquad Q_{L} = \frac{\omega_{0}U}{P_{\mathrm{load}}}. \] Așteptare: sarcina se manifestă ca un canal suplimentar de extracție a energiei din rezonator (Q încărcat), nu ca o sursă externă. Graficele \(Q_{\mathrm{tot}}(R_{L})\) și puterea necesară \(P_{\mathrm{in,avg}}(R_{L})\) ar trebui să urmeze teoria liniar.

9.5 Controlul influenței de mediu

• Variația presiunii (în intervalul camerei controlate disponibile, de ex. 500–1000 mbar): măsurarea \(\Delta f_{0}\), \(\Delta U_{\mathrm{br}}\), \(\Delta P_{\mathrm{loss}}\).
• Variația umidității (20–90% RH): verificarea derivei tensiunii de străpungere.
• Test pe termen lung (≥ 24 h): stabilitatea regimului sub sarcină fixă și monitorizarea SoC a tamponului.
• Izolare de câmpurile parazite: ecranare Faraday, verificarea absenței inducției din câmpurile de rețea.

9.6 Excluderea intrărilor suplimentare de energie

• Vibrații mecanice — sistem pe izolație de vibrații; măsurarea accelerației.
• Gradienți termici — controlul temperaturii în ±2 °C; excluderea efectelor Seebeck și Peltier.
• Inducție electromagnetică — ecranare; verificarea câmpurilor reziduale cu sursa (1) deconectată.
• Monitorizarea stării de încărcare a tamponului — confirmarea că în stare staționară \[ P_{\mathrm{buf,avg}} = \left\langle \frac{dE_{\mathrm{buf}}}{dt} \right\rangle \approx 0 \] pe parcursul testului, confirmând absența surselor ascunse de energie.

9.7 Gestionarea datelor de test

9.7.1 Datele primare sunt înregistrate continuu cu următoarea periodicitate:

• \(P_{\mathrm{elec}}, P_{\mathrm{load}}\): cel puțin o dată pe minut;
• \(B_{50}, B_{150}\): cel puțin o dată pe secundă;
• SoC al tamponului și temperaturi: cel puțin o dată la 5 minute.

9.7.2 Datele sunt stocate în format CSV cu metadate incluzând data, ora, identificarea echipamentului și informații de calibrare.

9.7.3 Perioada minimă de reținere pentru datele primare este de 5 ani după finalizarea testării.

9.7.4 Copia de siguranță a datelor se efectuează cel puțin o dată pe zi pe un mediu de stocare independent.

10. Cerințe de siguranță și limitări

10.1 Clasificarea echipamentului

Echipament clasa I (împământare de protecție).

10.2 Tensiunea maximă de operare

Specificată în fișa tehnică a configurației particulare.

10.3 Gradul de poluare

Gradul 2 (mediu atmosferic normal).

10.4 Controlul ozonului

Monitorizarea continuă a concentrației de ozon \( \mathrm{O_3} \) cu oprirea automată a sistemului dacă concentrația depășește \(0.05\ \mathrm{mg/m^3}\).

10.5 Compatibilitate electromagnetică

Testare în conformitate cu EN 55011, Clasa A (echipament industrial).

10.6 Limitări de aplicare

Echipamentul este destinat exclusiv pentru utilizare industrială în condiții controlate. Nu este destinat aplicațiilor domestice sau casnice.

Concluzie

Generatorul VENDOR este un sistem electrodinamic deschis al cărui comportament este descris în cadrul electrodinamicii clasice și al teoriei sistemelor rezonante neliniare. Contabilizarea completă a energiei sistemului include atât termeni de schimb de energie externă bazați pe porturi (prin fire), cât și termeni cuplați de limită, unde „extern” se referă la schimbul de energie peste limita sistemului, nu la o sursă externă identificată. În funcționarea în stare staționară, balanța puterilor medii are forma: \[ P_{\mathrm{elec,avg}} + P_{\mathrm{field,avg}} = P_{\mathrm{loss,avg}} + P_{\mathrm{load,avg}} + P_{\mathrm{buf,avg}}, \] cu \(P_{\mathrm{buf,avg}} \approx 0\). Astfel, puterea utilă livrată la sarcină este susținută de balanța energetică externă totală a unui sistem electrodinamic deschis. În clasificarea Mod B, contribuția cuplată de limită asociată cu Portul (2) este tratată ca un termen rezidual necesar pentru a închide balanța măsurată conform testelor de control obligatorii din Secțiunea 9. Aceasta nu constituie o afirmație de „sursă” discretă, și niciun purtător fizic nu este afirmat în cadrul acestei specificații. Clasa de putere (wați / sute de wați / kilowați) în scopul acestui document este un parametru supus verificării conform Secțiunii 9; orice valori numerice sunt considerate afirmații doar după un audit energetic independent în Modurile A/B cu finalizarea cu succes a testelor de control specificate în Secțiunea 9.2.

Referințe

• Peretyachenko V. G., Krishevich O. K. Generator for Electrical Energy Production . Patent WO2024209235A1, depus apr. 2024.
• Dorf R. C., Bishop R. H. Modern Control Systems . Ed. 13. Pearson, 2017. — (dinamică neliniară, feedback pozitiv, stabilitate)
• Khalil H. K. Nonlinear Control . Ed. 4. Pearson, 2021. — (cicluri limită, bifurcație, metode energetice)
• Lieberman M. A., Lichtenberg A. J. Principles of Plasma Discharges and Materials Processing . Ed. 2. Wiley, 2005. — (corona, arc, fizica plasmei)
• Raizer Y. P. Gas Discharge Physics . Springer, 1991. — (streamer, străpungere, descărcări auto-susținute)
• Pozar D. M. Microwave Engineering . Ed. 4. Wiley, 2012. — Capitolul 6 (rezonatoare, factor Q, lățime de bandă, Q încărcat)
• Jackson J. D. Classical Electrodynamics . Ed. 3. Wiley, 1998. — (ecuații Maxwell, energie, vector Poynting)