{"id":28511,"date":"2026-08-23T13:36:18","date_gmt":"2026-08-23T10:36:18","guid":{"rendered":"https:\/\/vendor.energy\/scientific-foundations\/"},"modified":"2026-09-15T23:03:22","modified_gmt":"2026-09-15T20:03:22","slug":"fundamente-stiintifice","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/vendor.energy\/ro\/fundamente-stiintifice\/","title":{"rendered":"Fundamentele \u0219tiin\u021bifice ale VENDOR.Max"},"content":{"rendered":"\n
\n
\n
\n Strat de fundamentare<\/span>\n

Fundamentele științifice ale VENDOR.Max<\/h1>\n

Înțelegerea VENDOR.Max<\/a> cere o fizică nouă — sau fiecare bloc funcțional divulgat public poate fi urmărit până la fenomene pe care știința consacrată le descrie deja?<\/p>\n <\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n\n

\n
\n
\n

VENDOR revendică un rezultat specific și o compoziție specifică, divulgată public. Această pagină nu demonstrează acel rezultat și nu divulgă mecanismul VENDOR.Max. Ea arată că procesele fizice și clasele inginerești pe care se bazează compoziția sunt documentate în literatura științifică consacrată, reproduse în cercetări independente și studiate activ și astăzi. Ceea ce primește cititorul aici nu este o demonstrație — este un traseu de due diligence.<\/p>\n

Scopul acestei pagini nu este să ceară cititorului încredere în interpretarea noastră asupra științei. Este să facă acea interpretare auditabilă independent: fiecare fișă de mai jos identifică teritoriul științific relevant, enumeră literatură științifică și inginerească reprezentativă, de la lucrările fondatoare până la frontiera 2025–2026, și oferă termenii pentru a continua căutarea fără noi.<\/p>\n <\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n\n

\n
\n Fundament<\/span>\n

Ce se mișcă într-un circuit<\/h2>\n
\n

Un singur element de fizică consacrată stă la baza fiecărui bloc de mai jos. Sarcina de suprafață a unui circuit menține simultan distribuția de potențial, câmpul exterior și organizarea curentului dirijat; analiza cantitativă a circuitelor elementare a fost elaborată cu decenii în urmă[1]<\/a><\/sup>[2]<\/a><\/sup>[3]<\/a><\/sup>. Fiecare bloc de mai jos este un mod diferit de a organiza aceeași mișcare. Aceste rezultate sunt valabile pentru circuite în general; ele nu spun nimic despre vreun dispozitiv anume.<\/p>\n <\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n\n

\n
\n
\n
Harta blocurilor<\/span>

Blocurile funcționale și locul fiecăruia în știință<\/h2><\/div>\n

Harta de mai jos grupează arhitectura divulgată public în cinci familii științifice de blocuri. Pentru fiecare: ce se afirmă public, cărui teritoriu de cercetare îi aparține, ce stabilește efectiv literatura și unde poate fi continuată verificarea.<\/p><\/div>\n <\/div>\n

\n
\n
01<\/div>\n

Rezonatorul emițător<\/h3>\n
\n

Ce divulgă public VENDOR: rezonatorul emițător al VENDOR.Max este desemnat în canonul proiectului drept bobină Tesla — în termeni inginerești, transformator Tesla (bobină Tesla), un transformator rezonant cu miez de aer.<\/p>\n

Teritoriu științific: circuite rezonante cuplate; transformatoare rezonante; dinamica tranzitorie și rezonantă a transformatoarelor Tesla.<\/p>\n

Ce stabilește literatura: un transformator Tesla este un transformator rezonant cu două bobine — două circuite rezonante cuplate prin aer, acordate pe aceeași frecvență; transferul complet al stării stocate din primar în secundar are loc la valori discrete ale coeficientului de cuplaj, pe durata unui regim tranzitoriu de câteva cicluri de oscilație. „Transformator Tesla” denumește o clasă fizică; nu determină un comportament electric anume. Cercetarea modernă continuă să modifice topologia, cuplajul, geometria distribuită, regimul de funcționare și integrarea pentru a obține caracteristici electrice diferite.<\/p>\n

Cercetare reprezentativă evaluată inter pares, de la analiză până la frontiera cercetării actuale: analiza tranzitorie dual-rezonantă și acordarea optimă[4]<\/a><\/sup>; definirea clasei[5]<\/a><\/sup>; implementări controlate cu dispozitive semiconductoare, la tensiuni de încercare ridicate[6]<\/a><\/sup>; transformatoare Tesla cu geometrie spiralată în generatoare repetitive de impulsuri de ordinul nanosecundelor[7]<\/a><\/sup>; transformatoare planare de amorsare a arcului în surse industriale de alimentare[8]<\/a><\/sup>; modelarea segmentată a inducțiunii mutuale pentru rapoarte de transformare extrem de mari[9]<\/a><\/sup>; un generator de 500 kV proiectat deliberat într-un regim de funcționare în afara rezonanței[10]<\/a><\/sup>; și un generator de impulsuri miniaturizat, cu transformator Tesla triplu-rezonant, publicat în 2026[11]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

Continuați căutarea: Tesla transformer · air-cored resonant transformer · dual-resonant analysis · triple-resonant Tesla transformer · IEEE Transactions on Plasma Science.<\/p>\n

VENDOR nu revendică clasa transformatorului Tesla ca fiind nouă. Întrebarea inginerească specifică proiectului este cum este configurat și cuplat rezonatorul emițător în interiorul compoziției mai largi. Niciuna dintre aceste publicații nu testează VENDOR.Max — vedeți Cum funcționează<\/a> și Portofoliul de brevete<\/a>.<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
02<\/div>\n

Calea de excitație și de reacție<\/h3>\n
\n

Ce divulgă public VENDOR: VENDOR.Max este pornit printr-un impuls scurt și apoi funcționează într-un regim oscilatoriu susținut; arhitectura divulgată public include o cale de excitație cu reacție, asociată acestui regim de funcționare.<\/p>\n

Teritoriu științific: autooscilație; oscilatoare cu reacție; circuite regenerative.<\/p>\n

Ce stabilește literatura: autooscilația este o clasă consacrată de sisteme dinamice — un element activ și o cale de reacție mențin un regim oscilatoriu de durată după o acțiune inițială scurtă; filiația inginerească este documentată începând cu brevetul din 1914 și cu publicația IRE din 1915, iar istoricii documentează continuitatea studiului acestei clase încă din anii 1880. Printre membrii ei cotidieni se numără oscilatoarele cu cuarț folosite ca referințe de timp în ceasuri, calculatoare și echipamente de comunicații.<\/p>\n

Literatură reprezentativă științifică și inginerească: sinteza modernă a clasei[12]<\/a><\/sup>; brevetul fondator[13]<\/a><\/sup> și publicația[14]<\/a><\/sup>; istoria conceptului, evaluată inter pares[15]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

Continuați căutarea: self-oscillation · regenerative circuit · limit cycle · Physics Reports.<\/p>\n

Oscilatoarele regenerative istorice includ elemente active și condiții explicite de întreținere; analogia se oprește la nivel de clasă. Condițiile care susțin punctul de funcționare specific al VENDOR.Max se stabilesc pe sistemul însuși, iar niciuna dintre aceste publicații nu le testează — vedeți Prima întrebare inginerească deschisă<\/a>.<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
03<\/div>\n

Stocarea sarcinii și comutarea<\/h3>\n
\n

Ce divulgă public VENDOR: arhitectura stochează sarcină separată și o eliberează în evenimente rapide, controlate; această treaptă pregătește excitația aplicată treptei rezonante.<\/p>\n

Teritoriu științific: sisteme de putere pulsată și stocare capacitivă de energie; compresia și formarea impulsurilor; comutare cu eclator, comutare de prag și comutare neliniară.<\/p>\n

Ce stabilește literatura: restructurarea în trepte a unui proces electric în timp — stocare, comutare neliniară, compresie temporală — este o practică inginerească matură, de regim repetitiv; transformarea ridicătoare de tensiune este folosită în mod curent ca instrument intermediar în interiorul unor astfel de lanțuri, nu ca ieșire; proprietățile evenimentului de comutare însuși (viteza de creștere, durata, frecvența de repetiție, spectrul) sunt tratate ca variabile de proiectare.<\/p>\n

Literatură reprezentativă de cercetare și inginerie: monografia sistematică a domeniului[16]<\/a><\/sup>; un modul repetitiv din clasa megawaților, construit ca cinci trepte de compresie temporală magnetică a impulsurilor, cu un transformator ridicător plasat între trepte[17]<\/a><\/sup>[18]<\/a><\/sup>; și o lucrare experimentală recentă extinde același teritoriu către formarea de impulsuri sub-nanosecundă — un generator spiral compact, folosind un eclator de ascuțire, a produs impulsuri de curent de până la 0,8 kA cu timpi de creștere de ≤300 ps[19]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

Continuați căutarea: pulsed power engineering · magnetic pulse compression · pulse forming network · spark gap switching.<\/p>\n

Această fișă descrie o clasă, nu nodul. Descrierea publică a VENDOR.Max nici nu numește, nici nu implică vreun mediu sau vreo construcție anume a elementului său de comutare, iar niciuna dintre aceste publicații nu testează VENDOR.Max — vedeți Modelul energetic<\/a>.<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
04<\/div>\n

Captarea electromagnetică<\/h3>\n
\n

Ce divulgă public VENDOR: circuitul de captare este separat galvanic de structurile rezonante care îl excită.<\/p>\n

Teritoriu științific: rezonatoare cuplate; cuplaj inductiv rezonant; dinamica rezonatoarelor sub sarcină; rețele de compensare; regimuri de ieșire independente de sarcină; transformarea tensiunii și a curentului în structuri rezonante cuplate; transfer rezonant de energie și extracție sub sarcină.<\/p>\n

Ce stabilește literatura: cuplajul puternic al stărilor rezonante cu factor de calitate ridicat este analizat teoretic; transferul între rezonatoare separate fizic este un rezultat experimental; limitele cuplajului rezonant — coeficientul de cuplaj, câmpul de dispersie, randamentul în funcție de distanță — fac obiectul unor sinteze critice. Dincolo de cuplajul în sine, o literatură inginerească distinctă tratează modul în care se formează și se mențin stări rezonante utile sub sarcină: rețelele de compensare pot aduce mai multe bucle în rezonanță simultană, iar anumite regimuri de funcționare pot reduce în mare măsură dependența tensiunii sau a curentului de ieșire față de sarcină într-un domeniu definit. Aici, „independent de sarcină” descrie o mărime de ieșire aleasă; nu înseamnă că sarcina nu influențează starea rezonantă internă. Pentru orice sistem particular, rata de transfer și tensiunea la port care se stabilesc sub sarcină rămân întrebări de măsurare specifice sistemului și nu pot fi transferate din bibliografie.<\/p>\n

Cercetare reprezentativă evaluată inter pares: teoria stărilor rezonante puternic cuplate[20]<\/a><\/sup>; demonstrația experimentală directă[21]<\/a><\/sup>; sinteza critică a limitelor[22]<\/a><\/sup>; o rețea de compensare care aduce trei bucle în rezonanță simultană[23]<\/a><\/sup>; și o ieșire cu tensiune constantă sau curent constant, independentă de sarcină, obținută prin selectarea frecvenței de funcționare[24]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

Continuați căutarea: resonant inductive coupling · coupled resonators mode splitting · compensation network · load-independent output · wireless power transfer critical review.<\/p>\n

Aceste sisteme documentează clasa de cuplaj și ingineria stărilor rezonante sub sarcină; nici parametrii lor, nici topologia lor nu se transferă prin analogie la VENDOR.Max, iar niciuna dintre aceste publicații nu testează VENDOR.Max — vedeți De unde vine energia<\/a>.<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
05<\/div>\n

Redresare, magistrală DC și ieșire reglată<\/h3>\n
\n

Ce divulgă public VENDOR: în aval de circuitul de captare se află redresarea, o magistrală DC și o treaptă de ieșire reglată; ceea ce corespunde aici echipamentelor obișnuite de infrastructură este interfața de ieșire ca clasă, nu arhitectura și nu sursa.<\/p>\n

Teritoriu științific: redresare de înaltă frecvență; conversie rezonantă a puterii.<\/p>\n

Ce stabilește literatura: redresarea de înaltă frecvență și conversia rezonantă formează o disciplină inginerească de sine stătătoare, cu metode sistematice de analiză și proiectare, aplicată de la surse de alimentare de larg consum până la instalații de redresare de −48 V din telecomunicații.<\/p>\n

Literatură inginerească reprezentativă: monografia standard a disciplinei[25]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

Continuați căutarea: resonant power converters · high-frequency rectifiers · switch-mode power supply design.<\/p>\n

Disciplina descrie conversia; ea nu descrie nicio sursă anume, iar această publicație nu testează VENDOR.Max — vedeți Cum funcționează<\/a> și Starea sistemului<\/a>.<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n\n
\n
\n Cascada revendicată<\/span>\n

De la evenimentul de comutare la starea rezonantă cuplată<\/h2>\n
\n

VENDOR revendică public că, după ce treapta de stocare și comutare excită treapta rezonantă, pe partea cuplată se formează o altă stare electrică, iar circuitul de captare funcționează pornind de la acea stare. Această pagină nu argumentează acea revendicare. Ea cartografiază teritoriul științific în care se situează cascada revendicată: sisteme de putere pulsată și stocare capacitivă de energie; compresia și formarea impulsurilor; comutare cu eclator, comutare de prag și comutare neliniară; excitația tranzitorie a sistemelor rezonante; rezonatoare cuplate; transformatoare Tesla și dinamica lor tranzitorie și rezonantă; transformarea tensiunii și a curentului în structuri rezonante cuplate; transfer rezonant de energie și extracție sub sarcină. Literatura reprezentativă pentru fiecare parte a acestui teritoriu este cartografiată în fișele 01, 03 și 04 de mai sus.<\/p>\n <\/div>\n

\n

Dacă anume cascada VENDOR produce schimbarea revendicată a stării la port este o întrebare la care literatura nu poate răspunde în principiu. Răspunsul vine numai din măsurare — vedeți Validarea tehnologică<\/a>.<\/p>\n <\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n\n

\n
\n Punte de verificare<\/span>\n

Măsurarea și limbajul frontierei<\/h2>\n
\n

Când întrebarea se schimbă — de la modul în care este organizat un proces la cât anume traversează o frontieră definită — se schimbă și limbajul: măsurarea mărimilor proprii acelei frontiere: tensiunea și curentul măsurate sincron la un port electric. Mărimile de putere electrică măsurabile în condiții sinusoidale, nesinusoidale, echilibrate și dezechilibrate sunt definite de standardul în vigoare IEEE Std 1459-2025[26]<\/a><\/sup>. Standardele definesc cum se măsoară; ele nu stabilesc performanța unui dispozitiv anume.<\/p>\n <\/div>\n

\n

Disciplina de măsurare — vedeți Metrologia puterii active<\/a>. Protocolul și ceea ce a fost efectiv demonstrat — vedeți Validarea tehnologică<\/a>.<\/p>\n <\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n\n

\n
\n Limita<\/span>\n

Piese și compoziție<\/h2>\n
\n

Literatura stabilește blocurile constitutive. Munca inginerească este compoziția lor. Măsurarea determină ce face compoziția.<\/p>\n

Cubul Rubik face distincția palpabilă: piesele sale, geometria și mutările permise sunt toate cunoscute. Această cunoaștere tot nu oferă o configurație anume și nici succesiunea de mutări care o produce. Piesele acestui cub nu aparțin unei fizici necunoscute — fiecare fișă de mai sus se sprijină, în final, pe literatură științifică publicată și verificabilă. Subiectul specific VENDOR este compoziția lor: cum sunt conectate blocurile, cum sunt ordonate în timp și cum sunt menținute în condițiile lor de funcționare.<\/p>\n <\/div>\n

\n

Literatura consacrată susține clasele fizice constitutive; ea nu stabilește comportamentul compoziției specifice VENDOR. Ce face efectiv acea compoziție nu se stabilește prin bibliografie — aceasta este sarcina validării tehnologice.<\/p>\n <\/div>\n

\n \n 01<\/span>\n

Portofoliu de brevete<\/h3>\n

Ce anume este revendicat ca invenție de compoziție.<\/p>\n Explorați<\/span>\n <\/a>\n \n 02<\/span>\n

Validare tehnologică<\/h3>\n

Dacă compoziția asamblată oferă rezultatul revendicat.<\/p>\n Explorați<\/span>\n <\/a>\n <\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n\n

\n
\n
\n
Strat de referințe<\/span>

Referințe de cercetare<\/h2><\/div>\n

Fiecare afirmație științifică de pe această pagină se sprijină pe sursele de mai jos. Niciuna dintre ele nu evaluează VENDOR.Max — tocmai acesta este scopul.<\/p><\/div>\n <\/div>\n

\n
\n Referințe<\/summary>\n
    \n
  1. Jackson J. D. Surface charges on circuit wires and resistors play three roles. American Journal of Physics 64, 855–870 (1996). DOI 10.1119\/1.18112<\/li>\n
  2. Heald M. A. Electric fields and charges in elementary circuits. American Journal of Physics 52, 522–526 (1984). DOI 10.1119\/1.13611<\/li>\n
  3. Preyer N. W. Surface charges and fields of simple circuits. American Journal of Physics 68, 1002–1006 (2000). DOI 10.1119\/1.1286115<\/li>\n
  4. Denicolai M. Optimal performance for Tesla transformers. Review of Scientific Instruments 73(9) (2002)<\/li>\n
  5. Resonance analysis of a solid state controlled Tesla transformer. International Journal of Applied Electromagnetics and Mechanics (2011). DOI 10.3233\/JAE-2011-1327<\/li>\n
  6. Gürleyük S. S., Taşkın H., Saraç Z. Measurement of the parameters and the resonance frequency in semiconductor controlled Tesla transformer. International Journal of Electrical Power & Energy Systems 43(1), 6–10 (2012). DOI 10.1016\/j.ijepes.2012.05.026<\/li>\n
  7. Liu Y. et al. Resonant charging performance of spiral Tesla transformer applied in compact high-voltage repetitive nanosecond pulse generator. IEEE Transactions on Plasma Science 41(12), 3651–3658 (2013). DOI 10.1109\/TPS.2013.2285782<\/li>\n
  8. Kamath G. et al. Planar Tesla coil arc ignition transformer for a plasma cutting power supply. APEC 2012. DOI 10.1109\/APEC.2012.6165945<\/li>\n
  9. Wang S. et al. Modeling and design of the Tesla transformer with an extremely high turns ratio. IEEE Journal of Emerging and Selected Topics in Industrial Electronics (2025). DOI 10.1109\/JESTIE.2025.3621834<\/li>\n
  10. Appiah G. N. et al. Development of a 500 kV Tesla-transformer based pulsed generator in off-resonance mode. IEEE Pulsed Power & Plasma Science Conference (2025). DOI 10.1109\/PPPS56198.2025.11248083<\/li>\n
  11. Chen J. et al. A high-efficiency and miniaturized pulse generator based on a triple-resonant Tesla transformer. IEEE Transactions on Plasma Science 54(4), 1580–1590 (2026). DOI 10.1109\/TPS.2026.3665587<\/li>\n
  12. Jenkins A. Self-oscillation. Physics Reports 525(2), 167–222 (2013). DOI 10.1016\/j.physrep.2012.10.007<\/li>\n
  13. Armstrong E. H. Wireless receiving system. Brevet US 1,113,149, acordat la 6 octombrie 1914<\/li>\n
  14. Armstrong E. H. Some Recent Developments in the Audion Receiver. Proceedings of the IRE 3, 215–238 (1915); discuțiile continuă de la p. 239<\/li>\n
  15. Ginoux J.-M., Letellier C. Van der Pol and the history of relaxation oscillations: toward the emergence of a concept. Chaos: An Interdisciplinary Journal of Nonlinear Science (2012)<\/li>\n
  16. Mesyats G. A. Pulsed Power. Springer, 2005<\/li>\n
  17. The repetitive high energy pulsed power module. Sandia National Laboratories, volum de conferință (1989). OSTI 6877648<\/li>\n
  18. Characterization of the RHEPP 1 μs magnetic pulse compression module. Sandia National Laboratories, volum de conferință (1993). OSTI 10180181<\/li>\n
  19. Zeltser Y., Schächter L., Krasik Y. E. Spiral Generator as a Compact Pulse Power Source for Sub-ns Pulses. IEEE Transactions on Plasma Science 54(2), 606–614 (2026). DOI 10.1109\/TPS.2025.3648814<\/li>\n
  20. Karalis A., Joannopoulos J. D., Soljačić M. Efficient wireless non-radiative mid-range energy transfer. Annals of Physics 323(1), 34–48 (2008). DOI 10.1016\/j.aop.2007.04.017<\/li>\n
  21. Kurs A., Karalis A., Moffatt R., Joannopoulos J. D., Fisher P., Soljačić M. Wireless power transfer via strongly coupled magnetic resonances. Science 317(5834), 83–86 (2007). DOI 10.1126\/science.1143254<\/li>\n
  22. Hui S. Y. R., Zhong W., Lee C. K. A critical review of recent progress in mid-range wireless power transfer. IEEE Transactions on Power Electronics 29(9), 4500–4511 (2014). DOI 10.1109\/TPEL.2013.2249670<\/li>\n
  23. Chen X., Jin X., Qi C., Mu X., Yang J. Efficiency Improvement and Harmonic Suppression of Single-Wire Power Transmission System Through Compensation Network. IEEE Journal of Emerging and Selected Topics in Power Electronics 12(2), 2345–2360 (2024). DOI 10.1109\/JESTPE.2024.3363506<\/li>\n
  24. Qi C., Yang S., Jin X., Chen X., Wang P. Frequency Selection to Achieve CV\/CC Output for Single-Wire Power Transfer Systems. IEEE Transactions on Circuits and Systems II: Express Briefs 71(12), 5034–5038 (2024). DOI 10.1109\/TCSII.2024.3427851<\/li>\n
  25. Kazimierczuk M. K., Czarkowski D. Resonant Power Converters, ediția a 2-a. Wiley-IEEE Press, 2011<\/li>\n
  26. IEEE Std 1459-2025. IEEE Standard Definitions for the Measurement of Electric Power Quantities Under Sinusoidal, Nonsinusoidal, Balanced, or Unbalanced Conditions. IEEE, 2025<\/li>\n <\/ol>\n <\/details>\n
    \n Lectură aprofundată<\/summary>\n
      \n
    1. Galili I., Goihbarg E. Energy transfer in electrical circuits: a qualitative account. American Journal of Physics 73, 141 (2005) — imaginea de câmp a transferului în circuite<\/li>\n
    2. Harbola M. K. Energy flow from a battery to other circuit elements: role of surface charges. American Journal of Physics 78, 1203–1206 (2010). DOI 10.1119\/1.3456567 — imaginea de câmp adusă la formă cantitativă pentru un circuit idealizat<\/li>\n
    3. Nikzamir A., Capolino F. Highly sensitive coupled oscillator based on an exceptional point of degeneracy and nonlinearity. Physical Review Applied 18, 054059 (2022). DOI 10.1103\/PhysRevApplied.18.054059 — moduri proprii LC cuplate în experimentul actual<\/li>\n
    4. Zhao Y. et al. Replacement of Marx generator by Tesla transformer for pulsed power system reliability improvement. IEEE Transactions on Plasma Science 47(1), 574–580 (2019). DOI 10.1109\/TPS.2018.2873078 — transformator Tesla proiectat și testat în cadrul unei arhitecturi de putere pulsată<\/li>\n
    5. Gubanov V. P. et al. Periodically pulsed high voltage generator based on Tesla transformer and spiral forming line. PPPS 2001. DOI 10.1109\/PPPS.2001.961021 — generare periodică de înaltă tensiune<\/li>\n
    6. Zhao L., Li C., Su J. Fabrication of a 2.7-MV oil-immersed Tesla-transformer secondary winding. IEEE Transactions on Dielectrics and Electrical Insulation (2026) — geometria înfășurării și ingineria izolației ca parte a regimului realizabil<\/li>\n
    7. Sritakaew P., Silapunt R. Non-thermal sterilization of liquid foods via pulsed electric fields: a Tesla coil and multilevel inverter-based approach. Journal of Food Engineering 417, 113095 (2026). DOI 10.1016\/j.jfoodeng.2026.113095 — aplicație de tehnologie de proces<\/li>\n <\/ol>\n <\/details>\n <\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n\n\n\n

      <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Strat de fundamentare Fundamentele științifice ale VENDOR.Max Înțelegerea VENDOR.Max cere o fizică nouă — sau fiecare bloc funcțional divulgat public poate fi urmărit până la fenomene pe care știința consacrată le descrie deja? VENDOR revendică un rezultat specific și o compoziție specifică, divulgată public. Această pagină nu demonstrează acel rezultat și nu divulgă mecanismul VENDOR.Max. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"template-vendor.php","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-28511","page","type-page","status-publish","hentry"],"blocksy_meta":{"styles_descriptor":{"styles":{"desktop":"","tablet":"","mobile":""},"google_fonts":[],"version":8}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vendor.energy\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/28511","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vendor.energy\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/vendor.energy\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vendor.energy\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vendor.energy\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28511"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/vendor.energy\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/28511\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29994,"href":"https:\/\/vendor.energy\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/28511\/revisions\/29994"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vendor.energy\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28511"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}