Revoluția în evaluarea maturității tehnologice: De ce Deep-Tech are nevoie de TRL

În lumea inovațiilor high-tech, fiecare decizie poate costa milioane de euro. Technology Readiness Level (TRL) – denumit în română Nivel de Maturitate Tehnologică – nu este doar un sistem de evaluare, ci un instrument fundamental de management al riscurilor care determină soarta proiectelor deep-tech. Dezvoltat inițial de NASA în anii 1970, această metodologie s-a transformat într-un standard global, utilizat de la Agenția Spațială Europeană până la programele de finanțare românești și fondurile de investiții din România.

TRL reprezintă o scală cu nouă nivele care evaluează maturitatea tehnologică de la principiile științifice de bază până la produsul comercial complet. Pentru startup-urile deep-tech românești, înțelegerea TRL devine o chestiune de supraviețuire – 75% din startup-urile tehnologice eșuează în primii 3-5 ani exact din cauza evaluării incorecte a pregătirii soluțiilor lor.

De ce este TRL critic important pentru industria Deep-Tech din România

Proiectele deep-tech se diferențiază de startup-urile obișnuite prin cicluri de dezvoltare lungi, riscuri ridicate și cerințe de capital considerabile. Spre deosebire de software-ul care poate fi dezvoltat în luni, soluțiile deep-tech necesită adesea ani de cercetare și milioane de investiții înainte de a atinge maturitatea comercială.

Statisticile vorbesc de la sine: startup-urile deep-tech din Europa sunt evaluate la 711 miliarde de dolari, dar doar o mică parte reușește să depășească cu succes „valea morții” între TRL 4 și TRL 7. Tocmai aici evaluarea corectă a TRL devine factorul decisiv pentru atragerea investițiilor și planificarea dezvoltării.

Technology Readiness Level: Fundamente științifice și metodologie

Dezvoltarea istorică a conceptului TRL

Conceptul TRL a fost dezvoltat pentru prima dată de NASA în 1974 de către cercetătorul Stan Sadin pentru evaluarea pregătirii tehnologiilor spațiale. Sistemul inițial includea 7 nivele, dar până în 1989 a fost formalizată scala cu nouă nivele care a devenit standardul internațional.

Evoluția TRL reflectă nevoia unui limbaj unificat pentru evaluarea maturității tehnologice. În 2013, Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) a canonizat TRL în standardul ISO 16290:2013. Comisia Europeană a implementat TRL în programul Horizon 2020 în 2014, iar România a dezvoltat propriile sale abordări prin UEFISCDI, ADR și programele naționale de finanțare pentru inovație și cercetare-dezvoltare.

Metodologia științifică de evaluare TRL

Evaluarea TRL se bazează pe evidențe și criterii obiective. Fiecare nivel este caracterizat de cerințe specifice pentru documentație, testare și validare. Principiul conservatorismului presupune că în caz de incertitudine ar trebui să se atribuie un TRL mai scăzut.

Principii cheie ale evaluării TRL:

• Gradualitate: tehnologia trebuie să treacă secvențial prin toate nivelele anterioare
• Contextualitate: TRL este valabil doar pentru un mediu operațional specific
• Demonstrabilitate: fiecare nivel necesită confirmare documentară

Cele nouă nivele TRL: Analiză detaliată a evoluției tehnologice

TRL 1: Principii de bază observate și documentate

TRL 1 reprezintă etapa inițială a cercetării științifice, unde principiile fundamentale sunt traduse în cercetare aplicată și dezvoltare. La acest nivel, cunoștințele științifice sunt generate pentru înțelegerea proprietăților de bază ale conceptelor tehnologice.

Caracteristicile TRL 1:

• Publicate cercetări peer-reviewed care confirmă principiile de bază
• Definite fundamentele teoretice ale tehnologiei viitoare
• Formulate aplicații potențiale, dar fără analiză detaliată

Exemplu: Cercetarea asupra materialelor noi pentru stocarea energiei la nivelul studierii proprietăților moleculare și potențialului teoretic.

TRL 2: Conceptul tehnologic și aplicația formulate

TRL 2 este caracterizat prin formularea aplicațiilor practice bazate pe principiile observate. Tehnologia rămâne speculativă deoarece lipsesc dovezile experimentale ale conceptului.

Criterii cheie pentru TRL 2:

• Activitate inventivă bazată pe principii fundamentale
• Cercetare analitică fără confirmare experimentală detaliată
• Definirea algoritmilor și formulări matematice pentru soluții software

Programele românești de finanțare cer la acest nivel specificații tehnice pentru dezvoltarea produselor și justificarea eficienței conceptelor.

TRL 3: Demonstrarea experimentală a conceptului

TRL 3 marchează tranziția către cercetarea activă și demonstrații proof-of-concept. Se efectuează studii analitice și cercetări de laborator pentru validarea fizică a predicțiilor analitice.

Criterii de atingere a TRL 3:

• Crearea unui model experimental sau prototip al conceptului
• Experimente de laborator care confirmă caracteristicile cheie
• Modelare și simulare pentru validarea predicțiilor de eficiență

Pentru proiectele deep-tech românești, TRL 3 devine adesea primul punct pentru atragerea granturilor de cercetare și investițiilor inițiale.

TRL 4: Validarea tehnologiei în mediul de laborator

TRL 4 reprezintă integrarea componentelor de bază pentru demonstrarea funcționării lor comune. Tehnologia este testată în condiții de laborator controlate folosind echipamente „ad hoc”.

Caracteristicile TRL 4:

• Machetă detaliată pentru demonstrarea funcționalității
• Testarea componentelor individuale în mediul de laborator
• Primele măsurători de performanță și parametri cheie

Statisticile arată că startup-urile la nivelul TRL 3-4 încep să demonstreze fezabilitatea tehnologică, dar încă necesită dezvoltare semnificativă.

TRL 5: Validarea tehnologiei în mediu relevant

TRL 5 necesită testarea componentelor tehnologice de bază într-un mediu maximal apropiat de cel real. Acesta este un punct critic pentru multe proiecte deep-tech, deoarece aici tehnologia se confruntă pentru prima dată cu condițiile reale de exploatare.

Cerințele TRL 5:

• Componente de laborator integrate în mediu realist
• Tehnologie breadboard cu fiabilitate crescută
• Simulări în condiții maximal apropiate de realitate

Finanțarea românească de cercetare se concentrează pe proiecte cu TRL 5-9, deoarece tehnologiile de la acest nivel sunt pregătite pentru comercializare și scalare.

TRL 6: Demonstrarea sistemului în mediu relevant

TRL 6 este caracterizat prin existența unui prototip complet funcțional sau model reprezentativ. Tehnologia este demonstrată într-o configurație apropiată de cea finală în mediu operațional simulat.

Realizări cheie ale TRL 6:

• Prototip la scară completă în condiții realiste
• MVP (Minimum Viable Product) pentru soluții software
• Demonstrarea funcțională a tuturor capabilităților cheie

Investitorii consideră TRL 6-7 ca nivele critice pentru atragerea investițiilor, deoarece tehnologia demonstrează progres tangibil către comercializare.

TRL 7: Demonstrarea prototipului în mediu operațional

TRL 7 necesită demonstrarea unui model funcțional în mediul operațional real. Pentru tehnologiile spațiale aceasta înseamnă testare în spațiu, pentru soluții industriale – în condiții reale de producție.

Criterii TRL 7:

• Prototip la nivelul operațional planificat
• Teste de teren în condiții reale de exploatare
• Demonstrarea funcționalității în mediul țintă

„Valea morții” între TRL 4 și TRL 7 reprezintă cea mai mare provocare pentru startup-urile deep-tech românești, necesitând investiții semnificative la riscuri ridicate.

TRL 8: Sistem complet și calificat

TRL 8 înseamnă că tehnologia și-a demonstrat funcționalitatea în forma finală în condițiile așteptate. Sistemul a trecut teste exhaustive și este pregătit pentru integrarea în sistemele existente.

Caracteristicile TRL 8:

• Statut „flight qualified” pentru aplicații aerospațiale
• Dezvoltare completă a sistemului cu control strict al modificărilor
• Certificare și conformitate cu toate cerințele regulamentare

Fondurile de venture capital sunt de obicei interesate de companii cu TRL 7-9, deoarece riscurile tehnologice sunt minimizate.

TRL 9: Sistem demonstrat în mediu operațional

TRL 9 reprezintă cel mai înalt nivel de maturitate tehnologică – aplicarea reală a tehnologiei în forma finală în condiții reale. Tehnologia este pregătită pentru implementarea comercială la scară completă.

Criterii TRL 9:

• Misiune de succes sau utilizare comercială
• Producție în serie și prezență pe piață
• Eficiență operațională demonstrată în condiții reale

TRL în Deep-Tech: Importanța critică pentru inovațiile high-tech din România

Specificul deep-tech și rolul TRL

Întreprinderile deep-tech sunt caracterizate prin provocări unice care le diferențiază fundamental de startup-urile tradiționale. MIT REAP definește deep-tech ca „soluții tehnologice bazate pe știință” asociate cu dimensiuni critice de incertitudine.

Caracteristici cheie ale proiectelor deep-tech românești:

• Poziționare la frontiera științifică cu cicluri lungi și incerte de C&D
• Crearea produselor materiale, adesea supuse reglementărilor
• Legătură cu stakeholderi cheie din ecosistem, în special universitățile
• Orientare către rezolvarea problemelor de semnificație socială

Datele statistice arată că startup-urile deep-tech din Europa sunt mai rezistente la recesiunile economice datorită tehnologiilor unice care sunt dificil de dezvoltat și dificil de copiat.

Atractivitatea investițională și TRL

Impactul TRL asupra evaluării startup-urilor deep-tech este un factor fundamental în deciziile de investiție. Equidam a integrat TRL în metodologia sa de evaluare, înlocuind sistemul anterior de evaluare a fazei de implementare cu un standard granular, specific industriei.

TRL influențează evaluarea riscurilor în următoarele moduri:

1. Evaluarea riscurilor: TRL mai ridicate indică reducerea riscurilor tehnice, făcând startup-ul mai atractiv pentru investitori. Un startup la nivelul TRL 6-7 cu un prototip demonstrat în mediu relevant este mai aproape de comercializare și mai puțin riscant.
2. Alinierea etapelor de investiție: TRL ajută la alinierea investițiilor cu etapa corespunzătoare de dezvoltare. Etapele timpurii (TRL 1-4) necesită finanțare C&D, în timp ce etapele târzii (TRL 5+) se concentrează pe scalare și comercializare.
3. Alocarea resurselor: TRL ghidează distribuția resurselor, determinând unde să se concentreze eforturile. Startup-urile timpurii prioritizează C&D, companiile târzii se concentrează pe producție și marketing.

Valea morții și managementul riscurilor

„Valea morții” între TRL 4 și TRL 7 reprezintă cea mai mare provocare pentru inovațiile deep-tech românești. Această perioadă este caracterizată prin cerințe ridicate de investiție la riscuri semnificative, ducând adesea la subfinanțarea tehnologiilor promițătoare.

Statistici ale „văii morții” în România:

• Universitățile și fondurile guvernamentale se concentrează pe TRL 1-4
• Sectorul privat investește în TRL 7-9
• TRL 4-7 rămân adesea subfinanțate

Depășirea „văii morții” necesită eforturi colaborative între instituțiile academice, programele guvernamentale și investitorii privați.

Metodologia de evaluare TRL: Ghid practic pentru România

Principii și abordări pentru evaluarea TRL

Determinarea TRL-ului unei tehnologii necesită o abordare sistematică și respectarea strictă a criteriilor stabilite. Metodologia românească oferă principii clare pentru evaluarea precisă:

Principii fundamentale ale evaluării TRL:

1. Începeți cu etapa generală de dezvoltare: Când determinați TRL, este mai bine să începeți cu etapa generală de dezvoltare a tehnologiei înainte de a evalua TRL-ul specific.
2. Greșiți în direcția conservatorismului: În caz de incertitudine privind TRL, ar trebui să atribuiți un nivel mai scăzut.
3. Înțelegeți mediul operațional: Un aspect cheie al TRL este mediul de testare al tehnologiei. Este important să înțelegeți clar condițiile reale și modul în care mediul de testare le reprezintă.
4. TRL este valabil doar pentru mediul specific: Dacă tehnologia va fi implementată într-un mediu diferit de cel de testare, ea nu mai este considerată complet dezvoltată.

Gruparea TRL în patru etape

Sistemul românesc grupează cele nouă TRL în patru etape principale ale dezvoltării tehnologice:

1. Cercetare fundamentală (TRL 1-2)
   • Cercetare de bază și formularea conceptelor
   • Justificare teoretică și analiză primară
2. Cercetare și dezvoltare (TRL 3-5)
   • Proof-of-concept și validare de laborator
   • Prototipare în condiții controlate
3. Pilot și demonstrație (TRL 6-8)
   • Demonstrații la scară completă în condiții reale
   • Calificarea sistemului și pregătirea implementării
4. Adopție timpurie (TRL 9)
   • Implementare comercială și utilizare operațională

Instrumente și șabloane pentru evaluarea TRL

UEFISCDI și ADR au dezvoltat matrici TRL extinse pentru sprijinirea solicitanților în determinarea corectă a TRL. Sistemul se bazează pe trei întrebări cheie:

1. Tipul soluției dezvoltate:
   • Produs fabricat
   • Proces industrial
   • Software
   • Dispozitiv medical
   • Produs farmaceutic
2. Ce lipsește pentru forma finală a inovației: Această întrebare evaluează sustenabilitatea și completitudinea statusului inovației.
3. Nivelul de integrare și testare: Determină maturitatea tehnologiei bazată pe testele efectuate.

Instrumentul de evaluare TRL include liste de verificare pentru fiecare nivel, ajutând la determinarea obiectivă a statusului tehnologic actual.

TRL și finanțarea venture: Legătura cu deciziile de investiție în România

Corelația TRL cu etapele de finanțare

Cercetările arată că corelația directă între TRL-ul companiei și seria de finanțare nu există. Granturile avansate de C&D permit companiilor să rămână mai mult timp în universități, iar în momentul alocării primului capital ele ating deja nivele TRL ridicate.

Exemple din practică:

• Compania Varian s-a desprins de la universitate la nivelul TRL 6+
• Startup-urile deep-tech pot atrage Series A deja la TRL 8

Criterii de investiție pe nivele TRL:

Pre-seed și Seed (TRL 1-4):

• Granturi de cercetare și finanțare guvernamentală
• Investitori angel cu toleranță ridicată la risc
• Focus pe C&D și demonstrarea conceptului

Series A-B (TRL 5-7):

• Fonduri venture cu experiență în deep-tech
• Investitori strategici și fonduri corporative
• Tranziția către comercializare și scalare

Series C+ (TRL 8-9):

• Private equity și runde venture târzii
• Pregătirea pentru IPO sau ieșire strategică
• Focus pe expansiunea de piață

Utilizarea TRL în procesul de investiție

TRL oferă un limbaj comun pentru evaluarea maturității tehnologice, managementul riscurilor și luarea deciziilor privind transferul tehnologic. Fondurile românești de investiții observă că fondurile venture sunt în mod normal interesate de TRL 7-9, unde riscurile tehnologice sunt minimizate.

Avantaje cheie ale TRL pentru investitori:

1. Evaluarea riscurilor: TRL oferă evaluare clară a riscurilor tehnice și pregătirea pentru comercializare.
2. Due Diligence: Sistemul standardizat simplifică compararea diferitelor proiecte tehnologice.
3. Planificarea jaloanelor: TRL ajută la determinarea jaloanelor cheie și cerințelor de finanțare pentru atingerea nivelelor următoare.
4. Managementul portofoliului: Investitorii pot echilibra portofoliul pe nivele TRL pentru optimizarea riscului și randamentului.

Particularități regionale de finanțare în România

Programele românești de finanțare utilizează activ criteriile TRL:

UEFISCDI prin Planul Național de CDI necesită TRL 4-6 pentru aplicațiile de grant și TRL 7-9 pentru finalizarea proiectului prin programele de Transfer Tehnologic.

ADR (Agenția pentru Dezvoltare Regională) integrează evaluarea TRL în hărțile tehnologice naționale, inclusiv strategia „România Digitală 2025” și proiectul „Inovație și Digitalizare”.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării folosește framework-uri TRL în evaluarea industriilor emergente verzi și cu emisii scăzute de carbon și tehnologiilor de fabricație avansată.

Integrarea TRL cu Business Readiness Level și evaluarea cuprinzătoare

Conceptul Business Readiness Level (BRL)

Business Readiness Level (BRL) completează TRL prin evaluarea pregătirii comerciale și maturității de piață a startup-urilor deep-tech românești. În timp ce TRL determină pregătirea tehnologică, BRL evaluează pregătirea de afaceri pentru lansarea pe piață.

BRL se concentrează pe funcțiile comerciale:

• Dezvoltarea conceptului de afaceri și strategiei
• Echipa și structura de management
• Conștientizarea concurenței și poziționarea pe piață
• Aspecte financiare: capital, flux de numerar, scalabilitate

Scala BRL cu nouă nivele:

• BRL 1: Ipoteze despre conceptul de afaceri posibil
• BRL 2: Primul concept de afaceri posibil descris
• BRL 3: Schița modelului de afaceri (exclusiv venituri/cheltuieli)
• BRL 4: Prima versiune a modelului complet de afaceri
• BRL 5: Părți ale modelului de afaceri testate pe piață
• BRL 6: Modelul complet de afaceri verificat cu clienții
• BRL 7: Product/market fit și disponibilitatea clienților de a plăti
• BRL 8: Vânzările arată că modelul de afaceri funcționează
• BRL 9: Modelul de afaceri finalizat și scalat

Dezvoltarea paralelă a TRL și BRL

TRL și BRL lucrează în paralel, nu secvențial. Proiectele de inovație trebuie să dezvolte tehnologia și piața sincron pentru a asigura comercializarea de succes.

Avantajele abordării integrate:

1. Dezvoltare echilibrată: Previne situațiile în care pregătirea tehnologică ridicată se combină cu pregătirea de piață scăzută.
2. Reducerea riscului: Evaluare cuprinzătoare atât a riscurilor tehnologice, cât și a celor comerciale.
3. Comunicarea cu investitorii: Imagine mai completă pentru investitori despre pregătirea proiectului pentru comercializare.
4. Planificarea strategică: Planificarea coordonată a jaloanelor tehnologice și de afaceri.

Scale de pregătire suplimentare

Sistemele moderne de evaluare includ multiple dimensiuni de pregătire:

• Manufacturing Readiness Level (MRL): Evaluează maturitatea producției și capacitatea de fabricație în serie.
• Commercial Readiness Level (CRL): Se concentrează pe pregătirea comercială și potențialul de piață.
• Legal Readiness Level (LRL): Evaluează pregătirea legală și conformitatea regulamentară.
• Social Readiness Level (SRL): Măsoară pregătirea socială și acceptarea societății.

Standarde internaționale și reglementarea TRL în România

NASA: Fondatorul metodologiei

NASA rămâne sursa autoritativă a metodologiei TRL cu definiții detaliate pentru tehnologiile hardware și software. NASA Technology Readiness Assessment Best Practices Guide oferă recomandări cuprinzătoare pentru efectuarea evaluărilor TRL.

Documente cheie NASA:

• NPR 7123.1: Cerințe oficiale TRL
• NASA/SP-2007-6105: Definiții detaliate TRL
• Technology Readiness Assessment Best Practices Guide: Recomandări practice

NASA necesită TRL 6 sau mai ridicat pentru integrarea tehnologiei în sisteme de zbor, subliniind importanța critică a acestui nivel.

Standarde europene

Agenția Spațială Europeană (ESA) folosește Scala TRL ISO 16290, asigurând uniformitatea definițiilor și interpretărilor. ESA lucrează cu diverse nivele TRL în programele sale de cercetare.

Comisia Europeană a implementat TRL în programele Horizon 2020 și Horizon Europe:

• Research & Innovation Actions (RIA): TRL 4-6, finanțare 100%
• Innovation Actions (IA): TRL 6-8, finanțare 70%

TRL a devenit indicatorul cheie pentru poziționarea proiectelor și determinarea cerințelor de participare în programele europene.

Standarde și implementare TRL în România

România a dezvoltat abordări naționale bazate pe metodologia internațională prin mai multe inițiative cheie:

UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării) implementează măsuri de finanțare în toate domeniile cercetării fundamentale (TRL 1-3) și integrează evaluarea TRL în programele naționale de cercetare.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) promovează:

• Cercetarea aplicată (TRL 3-7)
• Laboratoare reale de-a lungul întregului lanț energetic (TRL 7-9)
• Finanțarea orientată către tehnologie cu criterii specifice TRL

ADR (Agențiile pentru Dezvoltare Regională) au dezvoltat aplicații TRL specializate pentru:

• Evaluarea portofoliilor deep-tech ale întreprinderilor mijlocii
• Proiecte de transfer tehnologic între cercetare și industrie
• Know-how-ul fondurilor de finanțare pentru suport specific TRL

Abordarea României față de TRL subliniază integrarea cu prioritățile strategice naționale și obiectivele de competitivitate globală, în special în tehnologiile emergente precum IA, calculul cuantic și materialele avansate.

ISO și standardizarea internațională

ISO 16290:2013 a canonizat TRL ca standard internațional, asigurând unificarea globală a abordărilor pentru evaluarea pregătirii tehnologice.

Standardul oferă:

• Definiții universale ale nivelelor TRL
• Recomandări metodologice pentru evaluare
• Cerințe pentru documentație și validare

Adoptarea largă a ISO 16290 de către agențiile guvernamentale și corporații a asigurat consistența globală în aplicarea metodologiei TRL.

Exemple practice și cazuri de aplicare TRL în România

Industria aerospațială

TRL11, Inc. – o companie spațială care a închis o rundă pre-seed de 3 milioane de dolari+ în 2023. Compania dezvoltă soluții video complete pentru aplicații aerospațiale și a lansat primele prototipuri în orbită în mai puțin de un an de la înființare.

Numele „TRL11” înseamnă simbolic „primul pas către următorul capitol” al explorării spațiale, demonstrând importanța metodologiei TRL în poziționarea strategică a companiei.

Tehnologii de fabricație

Startup-urile românești de fabricație acoperă diverse nivele TRL de inovații:

• Adapta Robotics (TRL 5-7): Startup de robotică fondat în 2015, a obținut o finanțare de 2 milioane EUR de la Catalyst Romania pentru soluții robotice în diverse industrii.
• Veridion (TRL 6-8): Startup românesc de inteligență artificială care a obținut o finanțare de 6 milioane de dolari pentru extinderea în SUA și dezvoltarea propriei tehnologii IA.
• Creatopy (TRL 7-9): Platformă care folosește tehnologii de inteligență artificială pentru producția de reclame, a primit finanțare de 10 milioane de dolari de la două fonduri de investiții europene.
• FlowX.AI (TRL 6-8): Platformă IT românească ce oferă soluții digitale băncilor și instituțiilor financiare nebancare.

Tehnologii energetice

Startup-urile românești din energie demonstrează aplicarea practică a TRL:

• Sisteme integrate de colectare și stocare a energiei luminoase cu performanțe record
• Tensiunea de încărcare foto de 0,9V și eficiența globală de încărcare de 18%
• Acuratețea recunoașterii imaginilor de 93% la consumul de energie de 0,8 mJ per inferență
• Performanță superioară de 3,5 ori comparativ cu modulele de siliciu comerciale

Evaluarea deep-tech

Fondurile românești de investiții au integrat TRL în platformele de evaluare pentru evaluarea mai precisă a startup-urilor deep-tech. Metodele tradiționale de evaluare nu se potrivesc adesea pentru deep-tech din cauza:

• Fluxuri de numerar negative extinse
• Lipsa analogilor comparabili
• Incertitudine ridicată a pieței

Evaluarea bazată pe TRL consideră maturitatea tehnologică ca factor cheie pentru reducerea riscurilor și creșterea atractivității investiționale.

Provocări și limitări ale metodologiei TRL

Adaptarea la tehnologiile software

TRL a fost dezvoltat inițial pentru tehnologii hardware și nu este întotdeauna aplicabil corect la produsele software. Dezvoltarea software-ului este caracterizată prin:

• Cicluri rapide de iterație
• Metodologie agile de dezvoltare
• Principii diferite de testare și validare

Machine Learning TRL (MLTRL) a fost dezvoltat pentru adaptarea metodologiei la sistemele de învățare automată, incluzând:

• Cerințe specifice pentru date și algoritmi
• Considerații etice și controlul bias-ului
• Particularități ale validării modelelor ML

Diferențe sectoriale

Industria farmaceutică a adaptat TRL pentru procesul de dezvoltare a medicamentelor:

• TRL 1-4: Cercetare de bază și studii preclinice
• TRL 5: Aplicația pentru medicament nou investigativ
• TRL 6-8: Teste clinice
• TRL 9: Lansarea produsului

Institutele românești de cercetare au dezvoltat definiții TRL detaliate pentru diverse domenii tematice:

• Sănătate (medicamente, biosimilare, medicină regenerativă)
• Agricultură
• Biotehnologie industrială
• Bioinformatică și software

Subiectivitatea evaluării

TRL este self-declared și poate varia între sectoare. Lipsa validării independente poate duce la evaluări exagerate și determinarea inexactă a pregătirii tehnologiilor.

Cercetătorii români folosesc rețele neuronale profunde pentru evaluarea obiectivă TRL bazată pe publicații științifice, dar această abordare încă necesită verificarea expertului.

Viitorul TRL în era deep-tech

Integrarea cu inteligența artificială

Evaluarea TRL îmbunătățită cu IA devine o direcție promițătoare pentru obiectivizarea evaluărilor. Învățarea automată poate analiza:

• Documente tehnice și brevete
• Rezultate ale testelor și validare
• Indicatori de piață și pregătire comercială

Institutele românești de cercetare demonstrează potențialul pentru evaluarea automatizată TRL bazată pe analiza publicațiilor științifice.

Extinderea metodologiei

Comisia Europeană explorează posibilitățile pentru extinderea TRL cu dimensiuni suplimentare:

• Social Readiness Level (SRL): Pregătire socială și acceptare
• Organizational Readiness Level (ORL): Pregătire organizațională
• Legal Readiness Level (LRL): Pregătire legală

Abordarea integrată va asigura evaluarea cuprinzătoare a pregătirii inovațiilor pentru implementarea în sisteme socio-tehnice complexe.

Adaptarea la tehnologii noi

Tehnologiile cuantice, biologia sintetică, nanotehnologiile necesită adaptarea metodologiei TRL la caracteristicile specifice ale acestor domenii.

Tehnologiile blockchain și sistemele descentralizate prezintă de asemenea provocări noi pentru evaluarea TRL tradițională.

Standardizarea și armonizarea

Armonizarea globală a standardelor TRL devine critic importantă pentru cooperarea internațională în proiectele deep-tech. ISO lucrează la actualizarea standardelor pentru a ține cont de realitățile tehnologice moderne.

Digitizarea proceselor TRL va asigura evaluarea automatizată și monitorizarea continuă a pregătirii tehnologice în timp real.

Concluzie: TRL ca instrument strategic pentru succesul deep-tech din România

Technology Readiness Level a evoluat de la metodologia spațială NASA la un instrument fundamental pentru managementul inovațiilor deep-tech. Într-o eră în care riscurile tehnologice se măsoară în miliarde de euro, TRL oferă un limbaj critic important pentru evaluarea, planificarea și investirea în soluții high-tech.

Concluzii cheie pentru ecosistemul deep-tech românesc:

Pentru startup-uri: TRL oferă o abordare structurată pentru planificarea dezvoltării, atragerea investițiilor și managementul riscurilor. Înțelegerea TRL-ului actual și planul clar de progres către nivelele următoare sunt critic importante pentru succes.

Pentru investitori: TRL oferă o bază obiectivă pentru evaluarea riscurilor tehnologice și potențialului de comercializare. Integrarea TRL în procesele de due diligence îmbunătățește calitatea deciziilor de investiție.

Pentru factorii de decizie: TRL ajută la optimizarea finanțării guvernamentale a inovațiilor, asigurând sprijin în etapele critice ale dezvoltării tehnologice, în special în „valea morții” între TRL 4-7.

Viitorul TRL este legat de integrarea dimensiunilor suplimentare de pregătire (BRL, MRL, SRL), automatizarea proceselor de evaluare și adaptarea la noi domenii tehnologice. Pe măsură ce peisajele tehnologice devin mai complexe, metodologia TRL va continua să evolueze, rămânând un instrument indispensabil pentru navigarea în lumea inovațiilor deep-tech.

Succesul în deep-tech necesită nu doar excelență tehnologică, ci și înțelegerea strategică a proceselor de dezvoltare tehnologică. TRL oferă o hartă a acestei călătorii – de la bancul de laborator la piața globală, de la descoperirea științifică la succesul comercial. Într-o lume în care inovațiile definesc viitorul, TRL devine busola care ghidează antreprenorii deep-tech către obiectivele lor.

Gata să evaluați TRL-ul tehnologiei dumneavoastră și să deblocați succesul deep-tech? Contactați experții noștri pentru evaluarea cuprinzătoare TRL și îndrumarea strategică adaptată călătoriei dumneavoastră de inovație.